Serbia trebuie să respecte românii care locuiesc pe teritoriul său – așa cum și noi respectăm întreaga Serbie și am demonstrat asumat că suntem alături de Belgrad chiar și în cele mai dificile situații.Abordând acest raționament, am luat cuvântul astăzi în cadrul celei de-a 13ea întâlniri a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Serbia pentru a dezbate împreună cu colegii din Parlamentul European și cu parlamentari sârbi chestiunea românilor care locuiesc în statul vecin. Am punctat caracterul artificial al dihotomiei vlah – român, creată artificial de statul sârb şi nejustificată nici social nici istoric, care duce şi ȋn ziua de astăzi la discrepanțe reale ȋn viața etnicilor români din Voivodina şi din Valea Timocului. Discrepanțe constatate ȋn mod oficial şi de Comisia Europeană. Realitatea fiind aceea că românii din ambele regiuni vorbesc aceeași limbă (română) și au același numitor sociocultural și religios, afirmă pe Facebook europarlamentarul PMP Eugen Tomac.
Nerecunoașterea Bisericii Ortodoxe Române din Serbia drept biserică tradițională îi conferă în mod nedrept un statut diferențiat față de celelalte Biserici din teritoriu. De aceea, românii din Serbia au un acces îngreunat la servicii religioase în limba română, fapt care amenință identitatea și libertatea credinței religioase a românilor care trăiesc în sudul Dunării.De asemenea, am adus în discuție faptul că accesul la educație în limba română nu este permis în mod consistent în Serbia. In Valea Timocului, limba română este predată doar ca element opțional în programa școlară – şi cu doar 4 ore de studiu pe săptămână, copiilor le este dificil să țină pasul cu limba și cultura lor maternă. In plus, disponibilitatea manualelor în limba română în Serbia este restrânsă.In fine, în pofida obligației prevăzute de legislația Serbiei de a lua în considerare componența etnică a populației, minoritatea română rămâne subreprezentată în administrația publică, iar consiliile minorităților locale din Valea Timocului nu primesc nicio finanțare din partea statului sârb, fapt care le afectează capacitatea de a reprezenta minoritatea română care trăiește în sudul Dunării în procesul decizional.Pentru a deveni o ţară membră UE, Serbia trebuie să se comporte ȋn mod veritabil ca un stat european şi să ȋşi îndeplinească obligațiile alinierii la aquis-ul comunitar, mai spune Tomac.