Planul de urgență reprezintă una dintre principalele inițiative anunțate în Strategia „De la fermă la consumator”. El este menit să contracareze impactul în creștere al schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra producției de alimente, precum și amenințările pentru funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente, cum a fost pandemia COVID-19.În timpul crizei sanitare, agricultura, acvacultura și sectorul alimentar al UE au dat dovadă de o reziliență puternică datorită măsurilor excepționale de protecție luate de Comisia Europeană. Este vorba de crearea coridoarelor verzi pentru a asigura circulația mărfurilor și a lucrătorilor esențiali pe piața unică și de de instrumentele de neutralizare a dezechilibrelor de pe piață și a problemelor legate de fluxul de numerar al producătorilor, anunță pe Facebook europarlamentarul PNL Dan Motreanu.
Totuși, prin planul de urgență menționat, se recunoaște necesitatea îmbunătățirii gradului de pregătire a Uniunii pe timp de criză în ceea ce privește siguranța alimentară și a lanțului de aprovizionare cu alimente.În acest sens, organismele publice vor colabora cu fermierii, pescarii, producătorii din acvacultură, procesatorii de alimente, distribuitorii, transportatorii și comercianții care fac parte din lanțul european de aprovizionare cu alimente. La rândul său, Comisia Europeană urmează să lanseze un Mecanism european de pregătire și răspuns la crize pentru implementarea acestei colaborări. Mecanismul va funcționa cu un grup de experți format din reprezentanți ai statelor membre și ai unor țări din afara UE, precum și din părți interesate din toate verigile lanțului alimentar, care se vor reuni regulat, dar și ori de câte ori este nevoie.Pentru România, participarea la acest mecanism va fi un valoros exercițiu de coordonare și cooperare atât la nivel național, cât și cu comunitatea internațională în ceea ce privește securitatea alimentară pentru care țara noastră nu are o strategie definită. În prezent, România este importator de securitate alimentară, trei sferturi din produsele agroalimentare provenind din import. Cauza este exploatarea slabă a potențialului agricol pe care îl avem. Prin Mecanismul european de pregătire și răspuns la crize, autoritățile române naționale și regionale, dar și fermierii și celelalte părți interesate, vor putea participa atât la schimbul de informații și de bune practici, cât și la elaborarea unor recomandări pentru gestionarea crizelor în sectorul alimentar. Scopul este impulsionarea utilizării potențialului agricol al României, asigurarea unei producții de alimente și de produse agricole de bază adecvate și accesul cetățenilor la hrană de calitate, în conformitate cu standardele europene și obiectivele tranziției ecologice. În timp, țara noastră ar putea chiar inversa poziția de importator net de securitate alimentară și deveni un exportator net, mai spune Motreanu.
