Comisia Europeană a prezentat în această săptămână o foaie de parcurs pentru conservarea solului și a capacitățiippe sale de a asigura servicii ecosistemice, ca producător de alimente, ca rezervă de biodiversitate și ca regulator de substanțe gazoase, apă și nutrienți, ca răspuns la nevoia de a proteja solurile europene de efectele schimbărilor climatice și de agresiunea activităților umane., anunță pe Facebook europarlamentarul PNL Dan Motreanu.
CE SUSȚINE DAN MOTREANU:
Comisia are în vedere:
„certificate de sănătate” pentru vânzarea terenurilor, care să informeze cumpărătorul referitor la indicatorii-cheie ai sănătății solului;un set de bune practici pentru managementul durabil al solului în agricultură;o propunere legislativă pentru certificarea eliminării carbonului care stimulează agricultura eficientă din punct de vedere climatic (2022).Propunerea Comisiei vine ca urmare a solicitării și amendamentelor pe care le-am introdus anul acesta în circuitul unui proiect de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță, al cărei vicepreședinte sunt. Prin amendamentele respective am solicitat Comisiei Europene să elaboreze un cadru legislativ ambițios pentru protecția și promovarea utilizării durabile a solului. Rezoluția a fost adoptată în plenul Parlamentului European în luna aprilie.Așa cum am subliniat și atunci, precizez și acum: Fără un cadru legal ferm și finanțare adecvată pentru dezvoltarea sistemelor de irigații în statele membre, UE riscă să nu își atingă obiectivul asumat în ceea ce privește combaterea deșertificării, fenomen în continuă creștere ce afectează peste 13 țări UE, printre care și România.În prezent, 70% dintre solurile europene nu sunt într-o stare bună, cu impact asupra producției de alimente de calitate, a biodiversității, a procesului de purificare și reglare a cantității apei, a procesului de eroziune, dar și asupra capacității de absorbție a carbonului, care joacă un rol important în încetinirea schimbărilor climatice și a efectelor acesteia. Mai mult, această degradare reprezintă o amenințare directă la adresa securității noastre alimentare, a animalelor și a mediului, cu un cost colosal de aproximativ 50 de miliarde de euro pe an pentru economia UE. Doar eroziunea solului, care afectează anual 1 miliard de tone de sol, generează pierderi de 1,25 miliarde de euro în sectorul productivității agricole.Intensificată de schimbările climatice, România se află printre cele mai vulnerabile țări europene, alături de Spania, Portugalia, Italia Grecia, Bulgaria și Cipru în ceea ce privește fenomenul deșertificării. Din datele oferite de climatologi, până în 2050, peste 11 milioane de români vor fi afectați de creșterea temperaturilor, reducerea drastică a rezervelor de apă și deșertificare. Dacă nu acționăm acum, peste 40% din teritoriul României o să arate ca o stepă aridă, iar seceta va deveni noul normal. E necesar să protejăm culturile agricole, să oprim degradarea terenurilor din zonele de câmpie, să ajutăm comunitățile vulnerabile din mediul rural, dar și să susținem o amplă acțiune de reîmpădurire. Strategia Comisiei privind solul răspunde acestor provocări, vizând creșterea cantității de carbon din solul agricol, combaterea deșertificării, refacerea terenurilor și a solurilor degradate și garantarea faptului că, până în 2050, toate ecosistemele terestre sunt în stare bună. De asemenea, aceasta facilitează implementarea obiectivelor Pactului Verde, a Strategiei privind Biodiversitatea și a Strategiei de la Fermă la Consumator, și pregătește, totodată, calea spre o legislație europeană privind sănătatea solului, care să ofere acestuia același nivel de protecție de care se bucură apa și aerul. O propunere legislativă în acest sens este așteptată din partea Comisiei până în 2023.
