În cadrul Conferinței de presă organizată cu prilejul Zilei Mondiale a Diabetului de către Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) autorități din domeniul Sănătății, medici specialiș și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți au subliniat în mod special necesitatea prevenirii diabetului zaharat prin adoptarea unui sl de viață sănătos, precum și importanța depistării la mp a acestei patologii.
„În ulmii ani, numărul persoanelor cu diabet zaharat a crescut la nivel mondial. Prevalența acestei afecțiuni urmează un trend ascendent, esmându-se că în anul 2030, 643 de milioane de persoane vor fi deja diagnoscate cu diabet la nivel mondial, respecv 67 de milioane de persoane, la nivel european. Esmările Federației Internaționale de Diabet pentru anul 2045 sunt și mai sumbre, preconizând că numărul persoanelor cu diabet să depașească 783 milioane, adică 12,2% din populaa globală, respecv să angă aproape 70 de milioane de persoane, reprezentând 10,2% din populația europeană“, a declarat Prof. Dr. Gabriela Radulian, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
MESAJUL EUROPARLAMENTARULUI CRISTIAN BUȘOI:
Va felicit pentru inițiativa de a marca Ziua de luptă împotriva diabetului. Diabetul reprezintă din ce în ce mai mult o problemă de sănătate publică, chiar dacă lupta împotriva bolii a făcut progrese importante atât la nivel mondial, european, cât și în România mai ales în ceea ce privește detectarea. Chiar dacă încă mai există lucruri care trebuie rapid îmbunătățite totuși putem observa un oarecare progres. Mai ales după perioada pandemiei se vede o creștere a incidenței cazurilor de diabet zaharat. Poate pentru că a crescut partea de diagnosticare, dar și din pricina obiceiurilor nesănătoase, a sedentarismului și a perioadei de stres din timpul pandemiei, de stat în casă; a fost o perioadă de inactivitate din timpul pandemiei și era de așteptat să vedem anumite efecte inclusiv în această direcție.
România are încă multe de îmbunătățit în ceea ce privește conștientizarea în rândul populației mai ales pentru diabetul de tip 2. La nivel european există o atenție în ceea ce privește politicile publice și o direcție strategică clară de a prioritiza programele de Sănătate ale țărilor membre. Tratarea diabetului, depistarea precoce, depistarea la timp, dar și evident campaniile de conștientizare și de prevenție sunt incluse în Programul de Sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, al cărui raportor am fost din partea Parlamentului european. În perioada următoare Uniunea Europeană va implica și mai mult în ceea ce privește politicile de Sănătate coordonarea lor, facilitarea schimbului de bune practici și prin Programul de Cercetare al UE, Orizont Europa, de asemenea o componentă de Sănătate extrem de importantă.
Aștept ca și viitoarea Comisie Europeană să considere Sănătatea ca o prioritate a mandatului pe care îl va avea și să continue lupta împotriva cancerului, a bolilor cardiovasculare, bolilor neurodegenerative și, foarte important, împotriva diabetului. Îi salut cu respect pe toți medicii, profesioniștii, asociațiile de pacienți, experți în politici de Sănătate profesorii noștri importanți care au pus umărul la creșterea conștientizării problemelor pe care diabetul le ridică în România și la găsirea celor mai bune căi de acțiune, la accesul mai bun la tratament pentru pacienții români. Atât cât pot instituțiile europene prin prerogativele pe care le au reprezentanții României în Parlamentul European și cel puțin eu în ceea ce mă privește vă stăm la dispoziție pentru a folosi oportunitățile europene pentru pacienții noștri, a învăța din experiențele de la nivel european a primi sprijin financiar din bani europeni și în mod evident pentru a contribui la îmbunătățirea situației pacienților cu diabet din România.
