Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, ia în calcul o posibilă schimbare a politicilor americane în Orientul Mijlociu după alegerea noului preşedinte american. În plan regional, şi nu numai, normalizarea relaţiilor cu Israelul, după o criză care a durat şase ani, este cu bătaie lungă din perspectiva Ankarei. Turcia este interesată de resurse de gaz natural din Mediterana şi consideră că exportul de gaz israelian spre Europa via Turcia ar fi cea mai bună soluţie. Pentru prima ora Erdogan a acordat un interviu Televiziunii israeliene, în care s-a referit şi la reconcilierea dintre Ankara şi Ierusalim.
Pentru prima dată, Recep Tayyip Erdogan, a acordat un interviu Televiziunii israeliene cu ocazia deschiderii unui nou capitol în relaţiile dintre Ankara şi Ierusalim. Preşedintele Erdogan a dat un interviu din care deja au fost difuzate fragmente referitoare la reconcilierea relaţiilor diplomatice după criza cu vasul Mavi Marmara, care a încercat să forţeze blocada asupra Fâşiei Gaza în 2010. Gaza, considerată entitate duşmană, se află sub un embargou maritim pentru a preveni transferul de materiale cu destinaţie militară în zona controlată de Hamas.
Preşedintele Turciei a fost combativ când a fost întrebat de jurnalista Ilana Dayan despre flotila din 2010. În incident, un grup de activişti pro Hamas, inclusiv activişti ai Organizaţiei IHH cvasi guvernamentală, afiliată Fraţilor Musulmani, potrivit raportului Comisiei Turkel, au încercat cu mai multe ambarcaţiuni să forţeze blocada impusă de Israel Fâşiei Gaza. Pentru preşedintele Turciei, Hamas nu este o organizaţie teroristă şi ar trebui să fie parte în negocierile de pace. Chiar dacă Hamas nu recunoaşte autoritatea preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas, Erdogan consideră că nu se poate rezolva conflictul fără această organizaţie islamistă. Erdogan a declarat că s-a întâlnit tot timpul cu Hamas şi nu are o agendă ascunsă.
În retorica specifică propagandei antiisraeliene, Recep Tayyip Erdogan susţine că Israelul ar intenţiona să controleze Moscheea Al Aqsa de pe Muntele Templului din Ierusalim. Israelul a oprit mai multe nave în zona de coastă a Fâşiei Gaza, fără incidente, dar în cazul vasului Mavi Marmara, forţele israeliene au fost atacate de activiştii IHH. În confruntările care au avut loc, zece turci şi-au pierdut viaţa. Marinarii israelieni au acţionat în legitimă apărăre. Turcia a acuzat Israelul de crime de război. Erdogan susţine că afirmaţiile făcute de militarii israelieni sunt minciuni, dar imaginile contrazic declaraţia acestuia. Preşedintele Turciei i-a spus jurnalistei israeliene că, dacă îşi imaginează că se pot face presiuni, se înşeală şi nimeni nu-l va pune la colţ cu întrebări.
Săptămâna trecută, Turcia şi Israelul şi-au numit noii ambasadori şi asta reprezintă o mişcare semnificativă pentru restabilirea deplină a relaţiilor diplomatice după ce s-a ajuns în vară la un acord în vederea reconcilierii. Preşedintele Turciei este preocupat de rezultatul alegerilor din SUA. Astăzi este vorba de contracte, iar Ankara este interesată inclusiv în gazoductul pentru exportul gazului israelian. Fără preşedintele Barack Obama, care avea un sentiment pentru „Fraţii Musulmani”, ideologia fundamentalistă a lui Erdogan, acestuia îi va fi mult mai greu pe arena internaţională. Analiştii comentează că, în zona Orientului Mijlociu plină de interese contradictorii, preşedintele Turciei va trebui să se confrunte cu ţarul de la Kremlin, cu ayatollahii de la Teheran, cu comisarii europeni de la Bruxelles, cu Assad şi Hezbollah de la Damasc, fără a aminti care va fi politica noului preşedinte american. Nici în plan intern nu e sigur că anumite elemente antiislamiste şi-au spus ultimul cuvânt în Turcia
