Episcopul Eparhiei Reformate de Ardeal crede că situaţia maghiarilor din Transilvania este similară cu cea a copiilor cu părinţi divorţaţi. Béla Kató a acordat un interviu cuprinzător cotidianului transilvănean de limbă maghiară Krónika, acesta fiind publicat în ediţia de vineri, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Episcopul a detaliat: soarta copilului – care se află de o sută
de ani în grija tatălui – a fost una vitregă, deoarece la fiecare
rugăminte a primit răspunsul: nu se poate, nu este voie. După
schimbare de regim, în secolul XXI copilul s-a adresat, în mod
natural, mamei, cu rugămintea de a-l ajuta, dacă poate.
“Astăzi suntem la faza la care mama noastră vrea să ne dea şi
mai mult. Cine este cel, care ar zice în această situaţia că nu îmi
trebuie? Am accepta ajutor şi de la tatăl nostru, dar de câte ori
cerem şcoli, universităţi, instituţii culturale, de treizeci de ani
auzim doar că nu”, a explicat episcopul relaţia maghiarilor din
Transilvania în raport cu Bucureştiul şi Budapesta.
Béla Kató consideră că dacă Bisericile istorice maghiare nu
s-ar preocupa de grădiniţe, şcoli, mâine şi-ar putea închide şi
lăcaşele de cult. “Existenţa noastră depinde de acestea, nu există
un domeniu de consolidare al identităţii maghiare, cu care noi să
nu trebuiască să ne ocupăm. (…) Chiar dacă nu putem recupera
pierderea ultimilor o sută de ani, cu ajutorul sprijinului oferit
de ţara-mamă încercăm să salvăm ce se poate”, a formulat prelatul.
Acesta crede: identitatea de maghiar poate fi păstrată doar în
cadru instituţional, cine nu are legătură cu nici măcar o
instituţie maghiară, acela va fi pierdut, în mod cert, pentru
naţiune.
Episcopul a stabilit: clasa politică românească încearcă de
multe ori să prezinte situaţia că Viktor Orbán se amestecă şi cine
ştie ce vrea. “Defapt nu vrea el nimic, deoarece dacă ar vrea,
ne-ar duce de aici. Dar nu o face, ci ne întreabă de ce avem nevoie
pentru a dăinui aici. (…) Aceasta este singura cale corectă”, a
opinat episcopul, care joacă un rol cheie în folosirea fondurilor
guvernamentale ungare destinate maghiarilor din Transilvania.
Béla Kató a mai spus că, în practică, cazul Colegiului Naţional
Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, retrocedat Bisericii Reformate,
apoi renaţionalizat în 2014, este considerat un precedent. De la
pronunţarea sentinţei de renaţionalizare fiecare instanţă copiază
din ea, în cauze similare. Din cele 700-750 de imobile pe care
Biserica Reformată le-a cerut înapoi, au fost retrocedate circa 40
la sută, celelalte cereri au fost suspendate sau respinse.
Episcopul susţine că cea mai mare provocare pentru maghiarii
transilvăneni e dată de datele demografice proaste. “Pe noi ne fură
lumea vestică, deoarece nu există sistemul de principii cu care
poţi convinge un om instruit să aleagă salariul de 500 de euro de
acasă, în locul celui de 2000 de euro de afară. (…) În cifre
absolute, din 1990 am pierdut o treime din comunitatea noastră,
chiar 50 la sută în cele mai multe localităţi din meidul rural.
Aici am putea spune că populaţia română a avut un declin mai mare,
dar pe mine acest fapt nu mă încălzeşte”, a afirmat episcopul,
adăugând: Biserica Reformată insistă ca în fiecare localitate să
existe un preot. “Unde nu există medic, primar, şcoală, măcar
Biserica să rămână ca instituţie capabilă să coaguleze
comunitatea”, a formulat.
Kató crede că situaţia maghiarilor din Târgu Mureş este în
declin din cauză că evenimentele din martie 1990 (martie negru) “au
rupt coloana vertebrală a maghiarilor din oraş”. În opinia sa, de
la ciocnirile sângeroase româno-maghiare – pentru care au fost
traşi la răspundere exclusiv maghiari – maghiarii din Târgu Mureş
nu şi-au revenit şi au făcut cea mai proastă alegere, “maghiarii
s-au angajat în lupte de culise unii cu alţii”.
Episcopul a stabilit, cu privire la şansa de a avea un primar
maghiar în Târgu Mureş: în locul acestor lupte de culise, poate ar
fi mai bun un primar român cinstit, cu care să se alieze. “Dacă se
atâţă din patru în patru ani, unii pe alţii, şi nu susţin un
candidat maghiar, prin sentimentul de eşec instaurat, se ajunge
doar la situaţia în care oamenii văd că nu merită să lupţi pentru
scopuri comune”, a conchis Béla Kató episcopul Eparhiei Reformate
de Ardeal.
