Raportul Comisiei SRI. Ce lipseste. A apărut primul Raport al Comisiei SRI. Parlamentul României atestă, fără putință de tagada, o evidență pe care am trăit-o pe pielea noastră în ultimii ani: nivelul și amploarea activităților ilegale, neconstituționale, abuzive, de poliție politică, derulate în țara noastră. Peste 6 milioane de români supravegheați în ultimii ani. Se impun măsuri urgente pentru a remedia aceste abuzuri.Din raport lipsește, însă, cea mai importantă “recomandare”, de bun simț politic: Cei care au implementat acest sistem ilegal de supraveghere în masă trebuie trași la răspundere, a comentat pe facebook fostul colonel SRI Daniel Dragomir raportul Comisiei SRI transmis miercuri seară.
Ce se întâmplă cu milioanele de români care au fost interceptați la bunul plac al unui stat paralel care nu are nimic de a face cu securitatea națională. Cum sunt reparate aceste abuzuri? Cine le investighează? Cine va lua masuri? Rămânem la stadiul de “las’ că merge și așa ”? Voi prezenta acest raport tuturor partenerilor externi ai România 3.0. Lumea trebuie să știe ce se întâmplă de fapt în România. CEDO tocmai a condamnat Marea Britanie pentru practicile de supraveghere în masă a populației.PS: Îl lăsăm pe Frans Timmermans și corvetele sale pentru mâine dimineață, a mai comentat Dragomir.
Comisia de control al Serviciului Român de Informaţii (SRI) din Parlament vrea să înceapă o anchetă pentru a stabili câţi bani au fost cheltuiţi pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere de către SRI, modul în care s-au cheltuit şi dacă aceşti bani au fost în final recuperaţi de SRI de la Ministerul Public, având în vedere că toate costurile cu interceptările au fost suportate, deşi pentru alte instituţii, de către Serviciu.
Un raport parţial al Comisiei parlamentare arată că în perioada 2005-2016 au fost emise peste 311.000 de mandate de supraveghere, peste 6 milioane de cetăţeni fiind interceptaţi. Din acest număr de mandate, peste 100 ar conţine nume de parlamentari din legislatura 2012-2016 şi majoritatea membrilor Guvernului de atunci.
Membrii comisiei mai spun că există posibilitatea ca şi membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să fi avut mandate prin care „li s-au restrâns drepturile şi libertăţile cetăţeneşti”, existând o corespondenţă care să arate acest lucru.
Comisia propune modificarea legislaţiei astfel încât să fie identificaţi cei care au fost interceptaţi şi să fie notificaţi la cel mult doi ani de la expirarea mandatelor de securitate naţională sau de supraveghere tehnică, iar cei care nu respectă această obligaţie de notificare, să fie sancţionaţi.
În raportul Comisiei se reproşează faptul că mandatele de securitate naţională au fost solicitate şi obţinute pentru contracararea riscurilor şi ameninţărilor, fără însă a avea certitudinea că persoana respectivă a comis infracţiuni, mandatul fiind cerut doar pentru că exista posibilitatea producerii unei infracţiuni.
„Informaţiile obţinute de către SRI prin mandate de securitate naţională erau transmise, în baza protocolului de cooperare, către Parchetul General şi către strcturile aflate în subordine (DNA, DIICOT, structuri teritoriale) şi reprezentau fundamentul constituirii echipelor comune/miste care să cotnribuie la strângerea de probe, ajungând astfel ca informaţiile obţinute prin mandate de securitate naţională să fie folosite în dosare de urmărire penală”, scrie în raport.
