În copilărie, Vera Kalogera obișnuia să meargă în vacanță împreună cu părinții pe o insulă, la fel ca multe alte familii grecești pentru care vacanțele anuale în Marea Egee sau Ionică erau o componentă omniprezentă a vieții de familie, transmite Bloomberg conform Agerpres.
Acum această mamă în vârstă de 35 de ani nu își mai permite o astfel de vacanță. Chiar și atunci când planifică călătorii mai scurte, destinațiile preferate de vacanță din Grecia sunt inaccesibile. ‘Situația este mai rea decât în anii precedenți când vine vorba de alimente, energie, chirii’, spune Kalogera, o profesoară care locuiește într-un cartier din Atena. ‘Ne-am redus cu adevărat toate cheltuielile neesențiale’, declară Vera Kalogera.
Revenirea Greciei după criza economică din ultimul deceniu a fost lăudată atât de celelalte țări din zona euro, cât și de investitori. Însă, în spatele indicatorilor sănătoși se află un declin al nivelului de trai, care îi împiedică chiar și pe grecii relativ înstăriți să beneficieze de această redresare.
Costul vieții apasă asupra locuitorilor din întreaga Europă, agravat de creșterea recentă a prețurilor la energie și alimente din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Puține țări, însă, ies în evidență la fel de mult ca Grecia în ceea ce privește decalajul dintre performanța economiei și realitatea cu care se confruntă gospodăriile.
Economia Greciei crește mai rapid decât cea a multor state europene, bugetul său este pe surplus și se așteaptă ca până anul viitor să nu mai fie cea mai îndatorată națiune a continentului. În paralel însă, inflația este printre cele mai ridicate din regiunea euro, în timp ce salariul mediu anual de aproximativ 18.000 euro este la mai puțin de jumătate din media în UE. Împreună cu Bulgaria, Grecia se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor și puterea de cumpărare. De asemenea, Grecia are cea mai mare proporție de persoane expuse riscului de sărăcie sau marginalizare economică, după Bulgaria.
