Viceprim-ministrul Marcel Ciolacu va coordona Comitetul Interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților, potrivit unei decizii a prim-ministrului Mihai Tudose publicată, miercuri, în Monitorul Oficial.
Ciolacu a fost un apropiat al lui Omar Hayssam, sirianul acuzat de terorism în România.
“Valurile de emigranţi vor lovi şi România. E România pregătită să primească 500.000 de musulmani? Vorbim de femei, copii, oameni normali care au pătimit foarte mult în ţările lor. Vom fi sau nu pregătiţi? Va trebui să dăm un răspuns la problema aceasta. Avem o lipsă de forţă muncă acută. Istoric, România nu s-a mai confruntat cu asemenea pregătită. Suntem pregătiţi să facem switch-ul?”, a declarat zilele trecute fostul general SRI Sorin Gabriel Cozma în cadrul Festivalului de Film şi Istorii Râşnov.
Generalul în rezervă Sorin Gabriel Cozma a fost şef al Direcţiei Generale Prevenire şi Combatere Terorism din cadrul Serviciului Român de Informaţii până acum 2 săptămâni.
CITIȚI ȘI: EXCLUSIV/ În mare secret, România a aprobat RELOCAREA de migranți pe teritoriul țării
CITIȚI ȘI: România în planul Obama-Soros de preluare a migranților musulmani?/ Cioloș: România RECUNOAȘTE
Numărul refugiaților pe care îi va primi România este încă neclar. Conform unei decizii de acum peste un an ar putea veni peste 6000, dar între timp valul migrator a crescut.
Judeţul Tulcea, în special zona Delta Dunării, se pregăteşte să primească, o parte din imigranţii din Italia şi Grecia – după cum a anunţat directorul adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Inspecţie Socială Tulcea, transmitea anul trecut Radio România Actualități, conform RADOR.
Având cea mai mică densitate a populaţiei dintre judeţele României, Tulcea are în Delta Dunării mai puţin de 12.000 de locuitori, potrivit ultimului recensământ.
Reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială au recomandat primarilor din judeţul Tulcea, în special celor din Delta Dunării, să pregătească locuinţe sociale pentru imigranţi, iar instituţiilor publice, să asigure integrarea lor.
Autoritățile nu au dat alte detalii.
Alte tabere pentru migranți au fost pregătite pe Litoral.
În mare taină, fără nici o consultare publică, Ministerul de Interne a realizat în colaborare cu celelalte instituții de forță ale statului român și Guvernul a aprobat în acord cu Administrația Prezidențială STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND IMIGRAŢIA pentru perioada 2015-2018 și Planul de acțiune pe anul 2015.
Decizia a fost luată de Guvern în 16 septembrie 2015. Documentul a fost transmis CSAT, care l-a aprobat prin consens a doua zi.
Documentul are și o anexă (CLICK PENTRU A CITI).
Documentul este în contradicție cu declarațiile publice făcute de oficialii români în criza refugiaților.
Documentul vorbește oficial de RELOCAREA de populație PE TERITORIUL ROMÂNIEI, CONTRAR articolului 3 din Constituția României.
Mai mult se vorbește de un program naţional de relocare și de respectarea obligațiilor la nivel internațional.
Documentul afirmă că RELOCAREA de migranți este un avantaj pentru România.
Documentul spune că relocarea va fi un proces care va continua, inclusiv prin modificarea legislaţiei în domeniul azilului și continuarea pregătirii personalului instituţiilor implicate în desfăşurarea operaţiunilor de relocare a refugiaţilor în România
„IV.4. Asumarea obligaţiilor României ca stat de relocare a refugiaţilor
Stabilirea programului naţional de relocare are ca avantaje, alături de respectarea obligaţiilor asumate la nivel internaţional privind protecţia refugiaţilor şi imagine favorabilă pe plan extern, selectarea refugiaţilor ce urmează să fie relocaţi în funcţie de propriile criterii naţionale şi atragerea de fonduri comunitare, operaţiunilede relocare fiind finanţate prin Fondul European pentru Azil, Migraţie şi Integrare.
Direcţii de acţiune:
Continuarea programului de relocare a refugiaţilor în România;
Participarea la schema comună a UE de relocare şi la mecanismul de solidaritate între statele membre ale UE şi modificarea legislaţiei în domeniul azilului care să permită includerea persoanelor cu protecţie subsidiară în categoria beneficiarilor măsurilor de relocare intra-UE;
Continuarea pregătirii personalului instituţiilor implicate în desfăşurarea operaţiunilor de relocare a refugiaţilor în România;
Implicarea activă la procesul comun UE privind stabilirea de reguli pentru un cadru de efectuare a transferurilor de persoane care are au dobândit o formă de protecţie internaţională.”
