Singura unitate de tratare a pacienţilor cu arsuri severe din România este cea de la Spitalul Floreasca, funcţională din primăvara acestui an, care poate primi doar şase pacienţi în acelaşi timp, în condiţiile în care, din vară, secţia de Terapie Intesivă a Spitalului de Arşi este închisă.
Unitatea de Îngrijire a Arşilor Grav ar fi trebuit să fie funcţională din 2010, când s-au finalizat lucrările de amenajare a rezervelor, însă inaugurarea oficială s-a făcut în aprilie 2015. Chiar dacă secţia ar fi trebuit să primească pacienţi nu a devenit şi funcţională la momentul inaugurării. Abia din luna mai a acestui an, pacienţii cu arsuri severe au putut fi trataţi conform standardelor internaţionale.
„La noi, la început, a fost o problemă de încadrare a personalului. Această secţie e ,,binecuvântată” cu cea mai dificilă patologie din sfera chirurgiei plastice. Pacientul ars este cel mai complex tip de pacient, care necesită îngrijiri deosebite atât chirurgicală, cât şi anestezie. Ne trebuia să completăm o anumită schemă de personal şi s-au făcut repetate runde de concursuri pentru ocuparea posturilor şi am avut surpriza să se înscrie oameni, după care să renunţe, ei trecând de formalităţile necesare angajării, de concursurile aferente. Văzând, de fapt, ce înseamnă, au zis <<e prea mult pentru mine, nu pot, nu vreau, am varii motive pentru a abandona!>>. Şi au fost vreo două-trei valuri în acest sens. Într-un final, am reuşit să asamblăm o echipă care să ducă munca aceasta mai departe şi să îşi desfăşoare activitatea aşa cum ne dorim cu toţii”, a declarat pentru MEDIAFAX doctorul Adrian Frunză, coordonatorul acestei unităţi.
În prezent, în această secţie sunt sunt încadraţi trei chirurgic plasticieni, doi medici anestezişti asistenţi medicali, infirmiere şi brancardieri. Din mai până acum cadrele medicale au avut în grijă, în total, 34 de pacienţi cu arsuri grave.
Unitatea nu funcţiona nici în octombrie 2015 când a avut loc incendiul din clubul Colectiv, răniţi duşi la Spitalul de Urgenţă Floreasca fiind trataţi la secţia de Chirurgie Plastică şi Reparatorie
„Tragedia de la Colectiv a fost un eveniment marcant, pentru noi toţi, prin asta înţelegând întregul personal nu numai din acest spital, ci din Bucureşti, pentru că a fost un efort medical de ansamblu, pe mai multe unităţi medicale. Întregul colectiv medical a pus umărul pentru acei pacienţi. Nu cred că atât arsurile au fost cauza acelei tragedii, cât emanaţiile de fum, intoxicaţiile care au decurs din combustia variilor material care au ars acolo”, a spus Frunză.
Medicul susţine că tragedia de la Colectiv a dus la schimbări de abordare în sistemul sanitar în cazul unor astfel de catastrofe.
„Experienţa aceea ne-a învăţat că, mai presus de toate, anticiparea unor astfel de catastrofe e un prim pas. De atunci, s-au făcut multiple schimbări în maniera de a anticipa o astfel de catastrofă şi a fi mai bine pregătiţi în plan logistic, de preluare a răniţilor, a daunelor în curs de a se produce şi de orientare cât mai precisă a pacienţilor. Modul cum este preluat pacientul, îngrijirile care sunt acordate şi coordonarea în acele ore sunt vitale. Din ce am simţit eu şi din ce mi-au relatat şi colegii mei, această suferinţă i-a afectat pe mulţi şi au apărut tot soiul de situaţii nefericite, poate din disperarea aparţinătorilor, din disperarea familiei, din faptul că, sigur, ei şi-au dorit tot ce e mai bun pentru cei dragi, dar lucrurile au mers prost şi nu s-a înţeles, nu s-au acceptat cele mai bune idei la momentul oportun. Au fost pacienţi care au fost deplasaţi în ţări străine şi uneori s-a reproşat că s-a temporizat această idee, pacienţii aceia fiind din start fragili, deci poate că o mai bună comunicare ar fi rezolvat aceste diferenţe. Nu eram psihologic pregătiţi pentru o drama de aşa amploare şi poate că era şi greu de imaginat o asemenea tragedie. Acum, având experienţa unor astfel de probleme, cred că lucrurile ar fi stat cu totul altfel”, a mai spus medicul.
Unitatea de tratare a pacienţilor cu arsuri grave a dus la investigaţii ample, achiziţiile făcute pentru secţie fiind cercetate de procurori, în urma unei sesizări a Corpului de Control al ministrului Sănătăţii din luna iunie. Verificările de atunci au arătat că unitatea nu era pe deplin funcţională, barocamera nefiind funcţională, instalaţia de aer condiţionat nu funcţiona corespunzător, neexistând o temperatură ambientală optimă pentru tratarea unui pacient ars grav, iar rezervele de un pat, în număr de şase, erau dotate corespunzător unei bune funcţionări a unităţii, dar nu au fost folosite până la data controlului pentru internarea şi tratarea pacienţilor arşi.
Barocamera, care a costat 750.000 euro, nu este montată nici în prezent, ministrul Sănătăţii declarând recent că aparatul nu poate fi folosit pentru tratarea pacienţilor cu arsuri grave.
„Barocamera este în momentul de faţă într-un proces de reamplasare. Aceasta nu va fi folosită doar în tratarea arşilor, ci poate fi utilizată şi pentru o multitudine de alte patologii”, a declarat pentru MEDIAFAX Adrian Frunză.
În realitate, aparatul nu a fost folosit niciodată.
„Este un echipament extrem de performant şi pretenţios, care reclamă măsuri de securitate cu totul şi cu totul deosebite. Nu putem să o montăm oricând, oriunde şi întâmplător. Este vorba de anumite spaţii care sunt amenajate… mă refer la infrastructură… special destinate, care au anumite exigenţe constructive şi care să permită utilizarea în deplină siguranţă pentru pacienţii acestui echipament complex. Altfel, transformăm acest echipament într-o bombă periculoasă. Şi ca să întăresc ceea ce vă spun acum aş putea să subliniez faptul că în urmă cu vreo 40 de ani… eu eram încă prin spitalul ăsta… într-o cameră hiperbară care era amenajată la nivelul tehnologic de atunci, din cauza unor mici erori în utilizarea acesteia, un pacient a fost carbonizat. Deci nu ne jucăm cu viaţa şi siguranţa pacienţilor, ci atunci când cei care răspund de satisfacerea integrală a cerinţelor tehnice de securitate pentru montarea acestui echipament, noi o să îl putem folosi”, a declarat pentru MEDIAFAX profesorul Ioan Lascăr, cel care a iniţiat achiziţia aparatului.
