”Pătrunderea în România a unei drone rusești, care s-a izbit de un bloc de locuințe, a fost percepută de mulți drept un semn al unei noi escaladări și încă un pas către un război între Rusia și Europa. În realitate însă, dacă incidentul a demonstrat ceva, atunci a arătat că europenii nu doresc să intre într-un conflict direct cu Rusia”, se arată într-o analiză a publicației ucrainene Strana.
”Niciun oficial european nu a sugerat, nici măcar la nivel de amenințare, posibilitatea unui răspuns militar. Iar președintele României, Nicușor Dan, a făcut tot posibilul pentru a detensiona situația, declarînd că drona a ajuns pe teritoriul României ca urmare a acțiunii apărării antiaeriene ucrainene. Cu alte cuvinte, atacul nu ar fi fost intenționat. Mesaje de calmare au venit și din partea NATO.
În Ucraina, mulți s-au grăbit să acuze europenii de lașitate. Potrivit acestora, reacția blîndă la pătrunderea unei drone rusești în România îi oferă Moscovei libertatea de a ataca și alte state europene. Totuși, această logică este discutabilă.
În primul rînd, versiunea potrivit căreia drona rusă a ajuns accidental în România, avînd ca țintă reală un obiectiv din Ucraina, pare plauzibilă. În mod similar, drone ucrainene ajung în mod regulat pe teritoriul statelor baltice. Nimeni nu începe un război din astfel de incidente. Dacă însă loviturile rusești asupra Europei ar fi în mod evident deliberate, reacția ar fi, cel mai probabil, diferită.
În al doilea rînd, europenii (și NATO în ansamblu) nu doresc să atace primii Rusia din cauza riscului unui război nuclear. Arsenalul nuclear al Federației Ruse este singurul factor care, de peste patru ani, împiedică Alianța să participe direct la război de partea Kievului. El descurajează atît loviturile cu rachete asupra orașelor rusești, cît și eventuale operațiuni împotriva regiunii Kaliningrad sau a orașului Sankt Petersburg, unde Rusia are în prezent puține trupe, majoritatea forțelor fiind angajate în Ucraina.
Atît timp cît Rusia dispune de arme nucleare și Kremlinul controlează situația internă, europenii nu vor ataca primii. În schimb, declarațiile belicoase vin dinspre Moscova. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, le-a recomandat europenilor să se obișnuiască cu pătrunderea dronelor, deoarece, în opinia sa, Europa este deja un participant direct la războiul împotriva Rusiei.
Aceste declarații au alimentat din nou speculațiile potrivit cărora Rusia s-ar pregăti pentru un conflict cu Uniunea Europeană. Există însă și aici limite importante. După cum am scris anterior, Rusia nu poate concura cu NATO și nici măcar cu Europa luată separat în ceea ce privește armamentul convențional. Nu va putea face acest lucru nici după încheierea războiului din Ucraina și cu atît mai puțin dacă războiul continuă. Calculul potrivit căruia europenii nu ar îndrăzni să răspundă nici în cazul unor atacuri directe asupra teritoriului lor s-ar putea dovedi greșit.
Iar dacă un astfel de răspuns ar exista – sub forma unor lovituri asupra orașelor rusești sau a unei intervenții în Kaliningrad – situația militară a Rusiei s-ar deteriora radical. Din acest motiv, Moscova ar putea lua în considerare un război cu Europa doar dacă ar fi pregătită să utilizeze arme nucleare, singura categorie de armament în care deține o superioritate covîrșitoare. Sau, mai exact, dacă ar formula un ultimatum după primele lovituri convenționale: „Dacă va exista orice răspuns, vom lovi imediat cu arme nucleare”(…) În acest context trebuie interpretate și amenințările nucleare lansate în ultimii ani de Kremlin: ca un instrument menit să prevină asemenea evoluții”. (Traducere și adaptare B.T.I, preluare Inpolitics)
