Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu au o poziţie comună faţă de comunicatul transmis de Departamentul de Stat al SUA, transmiţând că dezbaterile, deciziile şi voturile din Parlament se desfăşoară în numele suveranităţii poporului şi nu pot face obiectul niciunei forme de presiune.
Comunicatul integral:
Parlamentul României a luat act cu neplăcută surprindere de comunicatul emis în data de 27 noiembrie 2017 de către Departamentul de Stat din Statele Unite ale Americii referitor la dezbaterea privind reforma Justiţiei.
Dorim să subliniem că, în orice discuţie cu partenerii noştri trebuie să plecăm de la un principiu constituţional fundamental, acelaşi în SUA şi în România, potrivit căruia dezbaterile, deciziile şi voturile din Parlament se desfăşoară în numele suveranităţii poporului şi nu pot face obiectul niciunei forme de presiune.
Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care urmăreşte să consolideze independenţa sistemului judiciar şi eliminarea influenţelor politice în funcţionarea justiţiei.
Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care dezbate în aceste zile legile de reformă ale justiţiei, pentru că este acelaşi Parlament care:
a adoptat Declaraţia privind aniversarea a două decenii de Parteneriat Strategic România – SUA;
a aprobat alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare;
a decis participarea forţelor armate ale României în teatrele de operaţiuni din Afganistan şi Irak precum şi în cadrul cooperării în coaliţia anti-ISIS/DAESH alături de SUA şi alţi aliaţi;
a adoptat legile privind achiziţionarea sistemului de apărare antirachetă PatriotExprimăm speranţa că declaraţia Departamentului de Stat al SUA a fost făcută cu bună credinţă, dar nu putem să nu remarcăm că ea nu pare să fie rezultatul unei analize echilibrate, obiective şi cuprinzătoare a faptelor, făcând mai degrabă ecou unor opinii vehiculate în spaţiul public românesc.
Natura şi forma Declaraţiei Departamentului de Stat al SUA sunt de neînţeles în contextul în care este greu de imaginat că în Statele Unite ar fi putut avea loc încălcările drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti la care asistăm frecvent în România.
Este greu de crezut că în SUA un procuror şi-ar permite să prezinte în faţa instanţei de judecată interceptări măsluite sau să şantajeze judecătorul că îi va face dosar penal dacă nu ia o decizie în favoarea sa.
Este greu de crezut că într-o democraţie consolidată, cum e cea a SUA, există protocoale de colaborare între serviciile de intelligence şi magistraţi.
E probabil de neconceput în sistemul de justiţie american ca reprezentanţii serviciilor secrete să îşi extindă câmpul tactic până în sala de judecată şi să ofere opinii juridice magistraţilor, după care să urmărească dacă aceştia iau decizii în acord cu soluţiile sugerate.
Este de asemenea de neimaginat în SUA ca un funcţionar public de rang înalt să refuze a se prezenta în faţa unei comisii parlamentare de anchetă, încălcând astfel decizii clare ale Curţii Constituţionale.
Nu în ultimul rând este greu de crezut că în SUA un magistrat care încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului nu are niciun fel de răspundere în faţa legii.
Toate aceste numeroase abuzuri care au avut loc în România reprezintă motivul principal pentru iniţierea dezbaterilor privind reforma justiţiei. Fiecare amendament adoptat în cadrul Comisiei speciale are scopul de a îndrepta abuzurile şi vulnerabilităţile, precis documentate, din sistemul actual de justiţie.
Parlamentul României ar fi bucuros să pună la dispoziţie Departamentului de Stat al SUA întreaga documentaţie referitoare la principiile care au stat la baza elaborării propunerilor actuale de reformă a sistemului judiciar, principii larg susţinute de asociaţiile profesionale ale magistraţilor din România care au luat parte activ la dezbaterile ce se desfăşoară în această perioadă.
