Trecutul discutabil în afaceri al lui Liviu Dragnea, liderul Partidului Social Democrat (PSD) din România, a intrat din nou în atenţie după ce acesta a trecut la acţiune împotriva OLAF, Oficiul European Antifraudă, notează jurnalistul britanic Nick Kochan într-un articol apărut luni în publicaţia New Europe.
Liviu Dragnea a mai spus, în interviul care a cuprins o gamă largă de subiecte, că urmează să fie remise parlamentului noi proiecte legislative menite să împiedice influenţarea de către serviciile secrete a ramurii judiciare, legislative sau executive. „Statul paralel” („statul subteran”, în engleză) trebuie oprit, a afirmat el.
Dragnea contestă rezultatele anchetei OLAF cu privire la o fraudă de 21 milioane de euro implicând o companie care despre care s-a afirmat că avea legături cu Dragnea şi fonduri europene, fraudă care ar fi fost comisă de Tel Drum, o firmă de construcţii cu sediul în oraşul Alexandria. Dragnea a acţionat în judecată Comisia Europeană, adresându-se Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), aminteşte autorul articolului. Acţiunea legală aruncă o umbră nu doar asupra lui Dragnea, care nu are voie să fie premier din cauza unei condamnări pentru fraudă electorală, ci şi asupra României, care a preluat luna aceasta preşedinţia Consiliului UE. Procesul este doar cea mai recentă încercare a lui Dragnea de a contracara presupusele ofense aduse reputaţiei sale şi acţiunile ”statului paralel”, scrie acesta.
Într-un interviu exclusiv acordat New Europe, Dragnea a declarat că DNA „s-a înfuriat” din cauza planului guvernului de a înfiinţa un departament separat pentru investigarea magistraţilor. Potrivit preşedintelui PSD, DNA a comis prea multe conflicte de interese şi abuzuri şi prin urmare nu i se poate permite să răspundă de anchete judiciare, misiune care ar trebui încredinţată unei agenţii independente, din afara DNA, susţine el.
Dragnea, care a explicat că înfiinţarea noului departament este o parte cheie din noile legi ale PSD privind justiţia, este pregătit să reziste presiunilor şi criticilor UE, DNA şi a numeroase voci interne legate de această decizie, consemnează New Europe. Criticile sale la adresa DNA se înscriu într-o amplă campanie împotriva acestei autorităţi anticorupţie şi a abuzurilor dezvăluite în ultimul an. Politicieni, medici, oameni de afaceri, jurişti, jurnalişti, cadre didactice şi poliţişti au fost vizaţi în ultimii ani de DNA. Un raport publicat în ianuarie în media din România a relevat cifre dezastruoase: procentul de achitări în cazuri instrumentate de DNA este de 40%.
Anchetat de mulţi ani de DNA, Dragnea spune că nu se teme să critice public această agenţie, notează New Europe. Propunerea de creare a unui nou departament pentru investigarea magistraţilor a fost criticată în noiembrie în cel mai recent raport al Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).