Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a depus luni la DNA documentele privind organizarea votului din diasporă. Printre aceste documente se află adresele oficiale trimise între instituţiile statului român. Primul lucru relevant pentru procurori se află în aceste documente. Ambasadorii şi consulii din străinătate au trimis adrese către centrala MAE prin care cereau suplimentarea secţiilor de vot încă înainte de primul tur. De asemenea, ambasadele şi consultatele au transmis MAE oferta mai multor instituţii publice din străinătate (primării, şcoli etc) de a pune la dispoziţie spaţii pentru organizarea de secţii de vot în străinătate, propuneri refuzate de MAE. Ceea ce ştim acum cu certitudine e că MAE NU a acceptat propunerile propriului Corp Diplomatic şi nici ofertele instituţiilor publice din străinătate. Primii audiaţi vor fi ambasadorii şi consulii care au propus, şefii de direcţii din MAE implicaţi şi ministrul de externe de la primul tur, Titus Corlăţean, care a refuzat. Ca atare, Titus Corlăţean va fi primul învinuit. Al doilea lucru pe care trebuie să îl demonstreze procurorii este dacă decizia a fost luată în Guvern. Atunci responsabilitatea revine şi primului ministru. Există un document al sedinţei de guvern? S-a votat acolo acest lucru? Atunci lista se va extinde. Cel puţin în acest moment al cercetării vinovaţii sunt doi: Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu. Vom vedea dacă ancheta va duce şi la alte personaje. Pentru acest lucru trebuie să existe înscrisuri sau înregistrări care să demonstreze aceste lucruri. La nivelul MAE există.
