spot_img
3.9 C
București
duminică, decembrie 22, 2024
AcasăDezvaluiriDocumente explozive despre binomul SRI-DNA: Istoria secretă a Protocoalelor

Documente explozive despre binomul SRI-DNA: Istoria secretă a Protocoalelor

-

Două facsmile din dosare penale care atestă colaborarea instituţională dintre Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Naţională Anticorupţie sunt prezentate de jurnaliştii Evenimentului Zilei, unul dintre acestea reprezentând o adresă din 2015 a DNA către Serviciul Tehnic, transmite Mediafax.

- Reclama -

Unul din facsimile provine dintr-un dosar în care un avocat a formulat o sesizare la Inspecţia Juridică a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cu privire la imixtiunile Serviciului Român de Informaţii (SRI) în dosarul clientului său.

- Advertisement -

În motivarea respingerii sesizării, magistratul s-a referit la baza în care SRI a fost împuternicit cu atribuţiuni în domeniul cercetării penale, respectiv: “folosirea sprijinului Serviciului Român de Informaţii s-a realizat în conformitate cu dispoziţiile art. 1, art. 3 lit. f) din Legea securităţii naţionale nr. 51/1991, având în vedere şi Hotărârea nr. 17/28.02.2005 a Consiliului Superior de apărare a Ţării, care a integrat problema corupţiei şi combaterea ei în structura strategiei de securitate naţională, ca factor de risc, respective de securitate naţională”.

Magistratul îşi fundamentează astfel, arată EVZ, decizia pe invocarea existenţei unui act secret, emis de o entitate fără capacitate de legiferare.

- Advertisement -

Potrivit documentului reprodus în cel de-al doilea facsimil, în cursul anului 2015, DNA a emis o adresă către Serviciul Tehnic al instituţiei, serviciu care efectuează în principal activităţi criminalistice, activităţi de fixare, prin mijloace audio şi video, a actelor procedurale, asigură punerea în executare, inclusiv prin serviciile şi structurile specializate, a autorizaţiilor de interceptare şi înregistrare a convorbirilor, comunicărilor şi imaginilor etc.

În această adresă, procurorul-şef DNA, pentru care a semnat adjunctul, procurorul Marius Iacob, le aduce la cunoştinţă celor de la Serviciul Tehnic că “în interesul cercetărilor penale care se efectuează “ şi conform cu încheierea de şedinţă dată în acel dosar, urmează să procedeze la “punerea în executare a măsurii dispuse”. Adică, potrivit sursei citate, să se treacă la interceptări, supravegheri, urmăriri, filmări, la activităţi din atribuţiunile acestei Serviciu Tehnic. Acelaşi document le indică celor de la Serviciul Tehnic că există şi un “beneficiar secundar”, respectiv unităţile militare UM 0127 Bucureşti şi UM 0764 Constanţa, indicativele celor două desemnând unităţile SRI Bucureşti şi SRI Constanţa. Astfel, după ce ofiţerii de poliţie judiciară şi-ar fi încheiat activităţile dispuse, respectiv de interceptări, supravegheri, urmăriri, filmări, rezultatele acestor activităţi urma să fie înaintat nu doar beneficiarului principal, adică procurorului de caz, ci şi unui “beneficiar secundar”, respectiv două unităţí SRI.

Potrivit EVZ, protocoalele din 2009 au fost semnate de şeful Ministerului Public, respectiv procurorul general de atunci care era Laura Codruţa Kovesi şi de către Florian Coldea, ca prim-adjunct, al directorului SRI, cu rang de secretar de stat, directorul SRI de atunci, George Maior, evitând să semneze documentele. Acestea ar fi prevăzut echipe mixte în activitatea de comunicare informative şi a cooperării în cazuri comune.

DNA a precizat, într-un comunicat transmis vineri, 27 ianuarie, că „nu există şi nu a existat nici un protocol de colaborare SRI-DNA şi nici protocol secret Coldea/Kövesi. Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori întâlniri între procurori şi ofiţerii de informaţii în case conspirative. Dosarele penale sunt instrumentate strict prin raportare la Codul penal, Codul de procedură penal şi Legea 78/2000”.

Instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi a mai susţinut că serviciile de informaţii nu au nicio atribuţie în desfăşurarea propriu-zisă a urmăririi penale, susţinând că practicile la care se face referire în spaţiul public sunt „absurde”, persoanele cercetate având la dispoziţie instrumente legale prin care să le fie protejate drepturile.

Pe de altă parte, în şedinta Consiliului Superior al Magistraturii din 18 ianuarie, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat că a existat un protocol privind echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii.

„A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am însuşit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedura Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastra judecaţi după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă”, a spus Augustin Lazăr în şedinţa CSM.

Procurorul general al României a explicat pentru MEDIAFAX că discuţia din CSM a avut loc ca urmare a apariţiei în spaţiul public a unor informaţii potrivit căror s-ar fi format comisii mixte între procurori şi angajaţii serviciilor de informaţii. Lazăr a confirmat existenţa unui protocol între Ministerul Public şi SRI, menţionând că acesta a funcţionat legal.

„Instituţiile lucreză pe bază de protocol. Acest protocol este înregistrat la secret. Nu putem discuta despre acest protocol decât că nu mai funcţionează pentru că a intervenit între timp decizia CCR. Anchetele dintotdeauna au fost făcute de procurori şi de ofiţerii de poliţie judiciară. Nu se poate înţelege cum putea să facă un ofiţer, nici eu nu am înţeles despre ce se speculează în media, că nişte ofiţeri de informaţii ar fi făcut anchete în locul poliţistului sau procurorului, în afară de asistenţa tehnică pe care SRI era abilitat să o asigure pentru supravegherea tehnică, aşa cum se făcea înainte de SRI”, a declarat Augustin Lazăr pentru MEDIAFAX.

Tot referitor la acest subiect, preşedintele Comisiei SRI, Adrian Ţuţuianu, a declarat miercuri că a cerut SRI informaţii cu privire la protocoalele încheiate cu Parchetul de pe lângă ÎCCJ, el menţionând că, în această speţă, anumite îngrijorări exprimate de opinia publică sunt corecte.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img