La fel ca toate familiile aflate în situația noastră, am regretat că nu avem un fiu, deoarece Constituția Regală din 1923, conformă cu legea salică, interzice femeilor să domnească în Regatul României.Margareta este totuși moștenitoarea probabilă, însă nimic nu este clar stabilit. Acesta este un punct pe care va trebui să îl rezolvăm la timpul oportun. Există o procedură bine definită în Constituție cu privire la articolele care trebuie amendate, afirma Regele Mihai în volumul O domnie întreruptă. Conversații cu Philippe Viguié Desplaces, Editura Libra, București, 1995, text reprodus de jurnalista Marilena Rotaru marți noaptea pe facebook.
Am astăzi patru nepoți. Nici unul nu poartă titlul de prinț, deoarece pentru aceasta ar trebui să treacă prin Parlamentul român. Pe de altă parte, este neapărat necesar ca ei să fie cunoscuți în România și să vorbească limba compatrioților lor. Nicolae, fiul cel mare al Elenei, are acum șase ani. Vârsta pe care o aveam când m-am urcat pe tron… Dacă destinul îl va chema într-o zi să domnească peste România, Nicolae va trebui să își îndeplinească îndatoririle. Aș dori însă, ca el să fie plebiscitat de români. Ceea ce în momentul de față este destul de complicat, mai spunea Regele Mihai.
Dacă s-ar întâmpla ca eu să dispar înainte de a mă sui din nou pe tron, fiica mea cea mare ar deveni, după toate aparențele, șeful Familiei Regale. Apoi, dacă ea nu se căsătorește și nu are descendență, acest rol va fi jucat de fiul cel mare (n.red-Nicolae) al următoarei mele fiice. Această alegere pare să corespundă preferințelor tuturor românilor pe care am putut să-i consult asupra acestei probleme. Dar nimic nu este încă definitiv stabilit. Eu nu pot lua de unul singur o astfel de hotărâre, mai afirma Regele.
Conditiile în care Regele s-a putut întoarce acasà ca sà continue sà- si serveascà Tara si pe români, au fost reunite prin devotamentul si spiritul de sacrificiu personal al Reginei, a Principeselor Margareta si Sofia si a câtorva apropiati care l-au înteles si în care a avut încredere. Asta a fost marja de manevrà de care a dispus. Alesii populatiei, presedintii republicii , desi stiau foarte bine cà nu au legitimitate, au fàcut ce si cât au putut. Dar nici lor nu li s-au dat mai multe sanse. În definitiv, cu exceptia „Piratului” , au sprijinit mai mult Cauza decât structurile auto- intitulate ” monarhiste „, sansa Institutiei. Pânà si Ion Iliescu – desi a fost nevoie de mult timp si de multe sacrificii – poate spre iertarea pàcatelor, a înteles mai repede ca bravii monarhisti unde se aflà interesul national, a comentat Mihai Ricci, fost consilier la Casa Regală, pe facebook la postarea Marilenei Rotaru.
