Potrivit rezultatelor unui sondaj publicat miercuri, doar 10% dintre maghiarii din Transilvania consideră că patria lor este România, şi numai 5%, că România este locul lor natal. Majoritatea respondenţilor au indicat că patria lor şi locul lor natal sunt Transilvania sau o altă regiune mai mică a acesteia.
Rezultatele sondajului – care a fost realizat în iulie 2021, pe
un eşantion de 1128 de persoane, reprezentativ pentru maghiarii din
Transilvania – au fost prezentate miercuri, la o conferinţă de
presă care a avut loc la Cluj-Napoca, de către Tibor Toró şi Tamás
Kiss, reprezentanţi ai Institutului Bálványos şi ai Transylvania
Inquiry. Potrivit comunicatului emis în urma conferinţei de presă,
obiectivul sondajului realizat prin intermediul unor chestionare a
fost acela de a analiza structura identitară şi conceptul de
naţiune al maghiarilor din România, respectiv relaţia acestora cu
Ungaria.
Rezultatele au fost comparate şi cu cele ale unor sondaje
similare realizate de către Institutului de Cercetare pentru
Minorităţi al Academiei Maghiare de Ştiinţe (2007 şi 2010), de
către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor
Naţionale (2013), de către Kvantum Research (în 2016) şi Institutul
Bálványos (în 2019), fiind formulate concluzii şi cu privire la
modul în care opiniile s-au schimbat.
Marea majoritate a respondenţilor (89%) consideră că maghiarii
din Transilvania fac parte din naţiunea maghiară, proporţia celor
care nu sunt de acord cu acest lucru fiind, în continuare, una
neglijabilă. 56% dintre cei chestionaţi consideră că maghiarii din
România fac parte din naţiunea română. Această proporţie este mai
mare decât a reieşit în 2013 şi 2019, însă este mai mică decât în
2010 şi 2016. Nu au apărut modificări nici în privinţa întrebării
formulate la modul personal; în continuare, majoritatea nu se
consideră membri ai naţiunii române.
Maghiarii din România consideră că patria lor, respectiv locul
lor natal este, în primul rând, Transilvania (47%, respectiv 43%).
Unităţi teritoriale mai mici (Ţinutul Secuiesc, Partium, Banat, o
aşezare dată) s-au regăsit în 37% dintre răspunsurile oferite la
întrebarea cu privire la patrie şi locul natal. Menţionarea
Ungariei sau a Bazinului Carpatic este neglijabilă în cadrul
răspunsurilor. Doar 10% dintre cei chestionaţi au spus că România
este patria lor, şi numai 5%, că este locul lor natal.
Cercetătorii au constatat că în deceniul care a trecut,
proporţia celor care consideră că patria lor, locul lor natal este
România a tot scăzut, iar proporţia celor care au indicat drept
patrie regiuni mai mici decât Transilvania a crescut fără echivoc.
Potrivit cercetătorilor, faptul că proporţia celor care simt un
ataşament pozitiv faţă de drapelul secuiesc a crescut de la 66%, la
73%, se poate atribui conflictelor simbolice din ultimii ani.
Atitudinile faţă de drapelul român şi cel maghiar abia dacă s-a
schimbat.
Cea mai importantă schimbare legată de identitatea naţională a
fost înregistrată în ceea ce priveşte criteriile de apartenenţă
naţională. Sondajul a arătat că în rândul respondenţilor există un
consens cu privire la faptul că cele mai importante criterii pentru
determinarea apartenenţei la naţiunea maghiară sunt: ca cineva să
se considere maghiar (98%), să vorbească limba maghiară (96%) şi să
aibă origine maghiară.
Până acum, cetăţenia maghiară nu a reprezentat un factor
determinant pentru apartenenţa naţională. În 2016, doar 26% dintre
cei chestionaţi au spus că “pentru ca cineva să fie cu adevărat
maghiar” trebuie să aibă şi cetăţenie maghiară. Până în 2021,
această proporţie a ajuns la 52%. Acest lucru înseamnă că au
devenit majoritari cei care consideră că cetăţenia maghiară este un
element important în definirea identităţii.
Mai mult de jumătate dintre respondenţi (53%) au spus că sunt
foarte mândri, iar 40%, că sunt mândri că sunt maghiari. Proporţia
celor care nu sunt mândri de identitatea lor a fost neglijabilă
(4%).