Fara a investiga efectiv faptele de cumparare si trafic de influenta ale numitilor Hans Klemm, Ambasador SUA la Bucuresti, si Valeriu Zgonea, la data faptelor presedintele Camerei Deputatilor, marturisite de acestia intr-o conferinta de presa, DNA a clasat pe data de 24 iulie 2017 plangerea penala pe care le-am facut-o celor doi motivand ca faptele nu exista, scrie judecătoarea Florica Roman pe blogul său:
POSTAREA JUDECĂTOAREI:
Ordonanta de clasare poate fi citita aici.
Ca urmare a clasarii, am facut plangere pe data de 18 august 2017 la procurorul ierarhic superior DNA solicitand “sa desfiintati solutia de clasare si sa dispuneti efectuarea in continuare a urmaririi penale impotriva celor doua persoane in vederea aflarii adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei”.
Plangerea la procurorul ierarhic superior poate fi citita aici.
Procurorul ierarhic superior DNA mi-a respins plangerea pe data de 24 august 2017 ca “inadmisibila”, cu motivarea ca, prin pronuntarea solutiei de clasare, nu mi-ar fi fost vatamat vreun “interes legitim”. Ordonanta de respingere poate fi citita aici.
Suntem, asadar, in fata unei situatii fara precedent, in care doi oficiali marturisesc public in fata intregii tari ca si-au folosit influenta pentru ca anumite legi sa fie votate, iar institutia abilitata cu anchetarea si pedepsirea unor fapte de coruptie, cum sunt cumpararea si traficul de influenta, considera ca cetatenii romani nu sunt vatamati in drepturile lor in ipoteza in care procesul legislativ este viciat.
Aceasta in conditiile in care Constitutia obliga Parlamentul sa legifereze DOAR in interesul general al societatii, adica al cetatenilor.
Despre plangere
In data de 18 mai 2016 am formulat o plangere penala la DNA impotriva numitilor Hans Klemm, Ambasadorul SUA la Bucuresti, si Valeriu Zgonea, la acea data Presedintele Camerei Deputatilor, pentru comiterea infractiunilor de cumparare de influenta (art. 292 Cod penal) si, respectiv, trafic de influenta (art. 291 Cod penal).
Plangerea a urmat conferintei de presa comune a celor doi din data de 13 mai 2016, in care acestia au recunoscut public ca si-au folosit pozitiile de demnitari pentru a promova si urgenta adoptarea unor legi in Camera Deputatilor, legi care erau dorite de SUA si benefice firmelor americane.
Valeriu Zgonea a declarat, in acea conferinta de presa, ca a primit “multumiri foarte oneste din partea domnului ambasador cu privire la ordonanta 109 cu guvernarea corporativa, a institutiilor publice si companiilor publice, legile privind achizitiile publice care creaza deja un avantaj pentru toate societatile care sunt in Romania”, adica inclusiv pentru societatile americane.
Ambasadorul Hans Klemm a declarat apoi, la randul sau: “I-am multumit (lui Valeriu Zgonea, n.r.) pentru modul in care a indeplinit in ultimele saptamani mai multe prioritati legislative importante pentru Romania si SUA – referitor la restituirea proprietatilor, la exproprieri, legea managementului intreprinderilor de stat, legi foarte importante”.
Presa si societatea civila au reactionat vehement si au condamnat ferm atat declaratiile, cat si reactia celor doi, unii jurnalisti considerand chiar ca ceea ce s-a petrecut in fata camerelor a fost un “selfie pe spaga“.
Vazand reactia de oripilare a presei si a societatii civile, pentru ca nimeni nu poate fi mai presus de lege, am formulat plangere penala la DNA si am solicitat tragerea la raspundere penala a celor doi.
Plangerea integrala poate fi accesata la adresa: https://floricaroman.wordpress.com/2016/05/18/plangere-la-dna-impotriva-ambasadorului-american-hans-klemm-si-valeriu-zgonea-pentru-trafic-de-influenta-se-cere-arestarea-lor-preventiva/.
De la data formularii plangerii am fost intrebata de jurnalisti, colegi, cunoscuti, care a fost solutia data de DNA in dosarul respectiv.
Le-am spus tuturor ca atunci cand voi primi vreo solutie de la DNA o voi face publica, asa cum, pentru corecta informare a opiniei publice, e normal sa fac. Acest lucru il fac acum.
Pe data de 24 iulie 2017, ca urmare a plangerii penale pe care am facut-o, DNA a clasat cauzamotivand, printre altele, ca “nu exista” date ca cei doi ar fi comis infractiunile respective, precum si ca numitul Valeriu Zgonea nu ar fi avut o influenta reala asupra deputatilor, conditie necesara pentru a se fi intrunit elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta.
In urma acestei clasari, pe data de 18 august 2017, am facut plangere la procurorul ierarhic superiorin care am contrazis argumentele din ordonanta de clasare, solicitand desfiintarea acesteia si continuarea cercetarilor “in vederea aflarii adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei”.
Pe data de 24 august 2017, procurorul ierarhic superior DNA mi-a comunicat ca imi respinge plangerea ca “inadmisibila” pe motiv ca:
“In raport de aceasta situatie in plangere nu se regaseste, nici la nivel de afirmatie dar nici argumentat in vreun mod, interesul legitim al petentei care sa fi fost vatamat prin pronuntarea acestei solutii.
Legiuitorul a recunoscut dreptul de a formula plangere impotriva solutiei de netrimitere in judecata doar persoanelor ale caror interese legitime au fost vatamate.
Ori, in speta de fata nu regasim care ar fi interesul recunoscut legal al petentei care sa fi fost vatamat si nici care este vatamarea produsa acesteia prin pronuntarea solutiei de clasare.
In consecinta, petenta nu justifica calitatea recunoscuta de lege pentru a formula plangere impotriva solutiei de clasare, urmand ca aceasta sa fie respinasa ca inadmisibila.”
Altfel spus, fara a face o cercetare efectiva a faptelor sesizate, DNA a clasat plangerea pentru ca apoi sa invoce ca, prin solutia de clasare, nu mi s-ar fi vatamat nici un interes legitim.
Prezenta solutie data de DNA, de a nu-i cerceta pe cei doi, contrasteaza puternic cu sustinerile aceleasi institutii care, de exemplu, in comunicatul nr. 246/VIII/3 din 13 martie 2017, mentioneaza:
“Cercetarile au fost efectuate de procurori in concordanta cu dispozitiile legale si cu jurisprudenta constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care statueaza ca procurorul are obligatia de a desfasura o ancheta efectiva pentru aflarea adevarului, inclusiv in situatiile in care sesizarea priveste adoptarea unor acte publicate in Monitorul Oficial.”
In acelasi comunicat, DNA a citat din jurisprudenta ICCJ, care spune:
“Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentintei penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a aratat ca:
«In cazul in care sustinerile petentului au o baza factuala decurgand din fapte notorii, orice deficienta a anchetei care ii reduce capacitatea de a stabili imprejurarile cauzei sau persoanele responsabile risca sa duca la concluzia ca ea nu corespunde cerintelor unui proces echitabil.
In acest context, cerinta de promptitudine si diligenta rezonabila este implicita.
Mai mult, in circumstante cum sunt cele in speta, in care plangerea vizeaza aspecte care decurg dintr-un act publicat in Monitorul Oficial, este de asteptat o rigoare mai mare din partea autoritatilor in ancheta desfasurata.»”
In acelasi comunicat se mentioneaza: “respectand dispozitiile legale si practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea stabilirii imprejurarilor cauzei, au fost administrate probe constand in declaratii de martori, ridicari de documente, procurorul avand obligatia de a efectua o ancheta penala efectiva“.
Daca, in speta la care a facut referire comunicatul anterior, DNA a efectuat o “ancheta penala efectiva”, in cazul plangerii penale pe care am formulat-o impotriva lui Hans Klemm si Valeriu Zgonea DNA nu s-a conformat nici uneia din exigentele la care a facut referire in comunicatul mai sus mentionat.
DNA nu doar ca nu i-a audiat pe Hans Klemm ori Valeriu Zgonea, dar nu a audiat nici o persoana in dosar pentru a afla adevarul cu privire la faptele relatate de cei doi si pe care le-am semnalat in plangere.
Este greu de inteles de ce, in acest caz, DNA a abdicat de la propriile standarde, lasand faptele numitilor Hans Klemm si Valeriu Zgonea efectiv necercetate.
Procurorul de caz si-a intemeiat solutia de clasare exclusiv pe declaratiile publice ale ambasadorului Hans Klemm si ale lui Valeriu Zgonea, declaratii care au fost citate pe larg in ordonanta, pentru ca la final DNA sa concluzioneze ca faptele cu potentiale conotatii penale despre care au vorbit public cei doi, precum si adoptarea OUG 109/2011, nu exista.
Altfel spus, DNA sustine ca fapte si acte care ne sunt accesibile tuturor si la care cei doi au facut referire in conferinta de presa, NU exista.
Am formulat in anul 2016 respectiva plangere penala apreciind ca, in calitate de cetatean, orice alterare a procesului legislativ ma vatama personal, la fel cum il vatama pe orice cetatean al Romaniei.
Conform art. 61, alin. 1 din Constitutie, “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”.
Prin urmare, orice cetatean roman are interes legitim ca activitatea de legiferare sa nu exceada cadrului legal si constitutional si ca, in legatura cu legiferarea, sa nu se comita vreodata fapte penale.
In consecinta, atunci cand apreciaza ca adoptarea unor acte normative s-a facut cu incalcarea legii, orice cetatean este vatamat si, prin urmare, indreptatit sa sesizeze institutiile competente care au obligatia legala sa verifice cele sesizate si sa ia masurile ce se impun.
In cazul OUG 13/2017, de exemplu, DNA s-a sesizat la denuntul formulat de persoane din societatea civila, a declansat cercetari ample, a facut audieri, a ridicat documente si in final si-a declinat competenta catre PICCJ.
In speta ce a avut ca obiect aprobarea OUG 13/2017, DNA a retinut ca persoanele care au sesizat eventualele infractiuni aveau interes legitim vatamat prin adoptarea acelei ordonante, iar in baza denuntului formulat de respectivii cetateni procurorii DNA au declansat cu celeritate o ampla ancheta penala si au dispus in consecinta.
Orice cetatean roman, parte a poporului roman, are interes legitim sa solicite verificarea sustinerilor publice ale unor demnitari, sustineri din care rezulta posibile fapte penale comise in legatura cu legiferarea.
DNA este parte a Ministerului Public, iar art. 131, alin. 1 din Constutitie statueaza ca “Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”.
Tocmai de aceea DNA, ca parte a Ministerului Public, are obligatia constitutionala de a ancheta orice sesizare venita din partea oricarui cetatean care reclama incalcarea ordinei de drept. Si nu exista incalcare mai grava a ordinii de drept decat alterarea procesului legislativ, adica edictarea unor acte normative ca urmare a unor eventuale fapte de trafic si cumparare de influenta.
Interesul legitim al cetatenilor ca astfel de presupuse fapte de coruptie sa fie cercetate cu celeritate si efectiv este mai presus de indoiala.
Pentru referinta, prezint mai jos documentele in cauza:
– 18 mai 2016 – plangere penala impotriva numitlor Hanms Klemm si Valeriu Zgonea;
– 24 iulie 2017 – DNA – clasare plangere impotriva lui Hans Klemm pentru trafic de influenta;
– 18 august 2017 – plangere la DNA impotriva ordonantei de clasare;
– 24 august 2017 – DNA – respingerea plangerii la ordonanta de clasare.
