Cele trei partide rămase în coaliţia de guvernământ din Bulgaria – „Continuăm Schimbarea”, „Bulgaria Democrată” şi Partidul Socialist Bulgar au 109 voturi, plus şase din partea parlamentarilor care au părăsit partidul „Există un Astfel de Popor” (ITN), ceea ce înseamnă 115 deputaţi. Celelalte partide – ITN, GERB, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi şi „Văzrajdane” – au 125 de parlamentari.
Configuraţia este aproape aceeaşi ca în cazul demiterii preşedintelui parlamentului, Nikola Mincev. Până la final, cabinetul premierului Kiril Petkov va conta pe încă şase deputaţi care să-l susţină. Există o altă variantă, dacă cinci parlamentari se abţin, după cum se zvoneşte despre deputaţii ITN, moţiunea de cenzură va eşua. Astfel, guvernul va supravieţui şi va extinde orizontul de timp al guvernării sale. Dar activitatea legislativă va fi foarte dificilă. Cel mai probabil, se va baza pe majorităţi fluctuante şi înţelegeri fragmentate, iar alegerile anticipate vor fi întotdeauna la cotitură. Cu toate acestea, cu voturile partidelor GERB, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, „Există un Astfel de Popor” şi „Văzrajdane”, cel mai probabil, guvernul va cădea, urmând alegeri anticipate sau un cabinet de experţi.
Din cele şapte partide şi coaliţii din parlament, puţine ar câștiga un vot anticipat. Marele câştigător, potrivit sociologilor, ar fi GERB. Aproape toate sondajele arată că partidul fostului premier, Boiko Borisov, este câştigătorul următoarelor alegeri. Acest lucru nu înseamnă, practic, mare lucru, în primul rând, pentru că GERB a câştigat votul în aprilie 2021, dar nu a avut cu cine să guverneze. În al doilea rând, agenţiile sociologice au preconizat o victorie pentru GERB şi la ultimele alegeri, însă au fost surprinse de rezultatul final.
Pentru „Continuăm Schimbarea” – al doilea cu aproximativ 6% după GERB, potrivit sociologilor, o variantă mai bună este amânarea alegerilor cu câteva luni. Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi se bazează pe electoratul său ferm şi rareori se teme de alegeri. „Bulgaria Democrată” şi Partidul Socialist Bulgar au declarat că nu doresc vot anticipat, ceea ce este de înţeles. În ceea ce priveşte ITN, următoarele alegeri i-ar putea scoate din parlament, deşi partidul a fost prima forţă politică la votul din 11 iulie anul trecut. Cu aproximativ 24% sau peste 650 de mii de voturi, în doar trei luni – din iulie până în decembrie – a pierdut aproape 400 de mii de voturi. Cel mai mic partid din actualul parlament, „Văzrajdane”, care protestează împotriva a tot ce a fost posibil de la intrarea sa în legislativ, a reuşit să treacă pragul necesar de 4% pentru a face parte din Adunarea Naţională, fiind ajutat de prezenţa scăzută la vot (40,23%). O mare parte a formaţiunilor neparlamentare speră să fie organizate noi alegeri. Printre acestea, potrivit sociologilor, cu cel mai mare potenţial electoral este partidul înfiinţat de fostul ministru al apărării şi prim-ministru interimar de două ori, Stefan Ianev. Partidul său, „Avânt Bulgar”, va lucra în spectrul conservatorismului naţional şi este gata să candideze la eventualele alegeri anticipate. Dar unul dintre cei mai importanţi factori pentru rezultatul următoarelor alegeri va depinde de revenirea sau nu la buletinul de vot pe hârtie. Principalii iniţiatori pentru revenirea la buletinul de vot clasic sunt GERB şi Partidul Socialist Bulgar, iar Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi probabil îi va susţine. Motivul principal este prezenţa scăzută la vot. Desigur, o altă ipoteză este că nu prezenţa scăzută la vot, ci scăderea propriilor rezultate este motivul nostalgiei GERB şi BSP pentru buletinul de vot pe hârtie.
