Unii analiști internaționali sunt precauți după alegerile din Serbia. „În Serbia a câștigat o mișcare europeană care nu are nimic în comun cu UE așa cum există astăzi. De aceea, alegerile din Serbia nu pot fi considerate o victorie pentru Europa”, scrie ziarul german Die Zeit. Ani de zile, lideri europeni cheie, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron și von der Leyen, „l-au curtat pe Vučić”, ignorând modul în care acesta „a transformat treptat Serbia în moșia sa”, afirmă ziarul. Drept urmare, steagurile UE au fost aproape absente de la protestele din ultimii doi ani.
Conform unui sondaj din 2012 realizat de Oficiul Sârb pentru Integrare Europeană, când Vučić a ajuns la putere pentru prima dată, 49% dintre sârbi erau în favoarea aderării la UE, în timp ce 25% erau împotrivă. Cu toate acestea, în timp, această tendință s-a inversat, iar conform unui studiu publicat de Comisia Europeană în iunie anul acesta, numărul susținătorilor integrării europene în Serbia a scăzut la 31%, în timp ce numărul oponenților a crescut la 40%.
Ekaterina Entina, directoarea Centrului rus pentru Studii Mediteraneene de la Școala Superioară de Economie, nu prevede schimbări majore în politica externă a Belgradului în anul următor. „În ceea ce privește politica externă, programul Listei Studenților diferă puțin de cel al Partidului Progresist Sârb. Aceasta include un curs către integrarea europeană și un refuz public de a impune sancțiuni împotriva Rusiei. În același timp, adoptă o poziție mai dură, cel puțin deocamdată, decât Vučić însuși, în ceea ce privește modul în care interesele sârbești ar trebui apărate în problema Kosovo”, a declarat ea pentru RBC. În opinia sa, o mare parte din relațiile dintre Moscova și Belgrad va depinde de modul și cât de constructiv va construi Moscova relațiile cu noile autorități sârbe.
