COMENTARIU DEUTSCHE WELLE de Jannis Papadimitriou
Premierul Tsipras a invitat la Atena şefii de stat şi de guvern ai ţărilor UE riverane la Mediterana din dorinţa de a alcătui o alianţă anti-austeritate şi a evita iniţiative unilaterale.
Imaginile au fost perfecte: Gazda reuniunii, premierul elen Alexis Tsipras, i-a îmbrăţişat cordial pe oaspeţii săi din Franţa, Italia, Portugalia, Malta, Cipru şi Spania, sosiţi în Palatul Zappeion din Atena, o clădire încărcată de istorie, şi i-a invitat apoi să ia loc la o masă rotundă. Nu au fost prezenţi chiar toţi preşedinţii sau premierii invitaţi din ţările UE riverane la Marea Mediterană. În ultimul minut, premierul conservator spaniol Rajoy a comunicat că nu poate sosi „din raţiuni interne” şi şi-a trimis un reprezentant de rang înalt.
Premierul elen de stânga este interesat cu precădere să realizeze o alianţă cu omologul său italian Matteo Renzi şi cu preşedintele Franţei, Francois Hollande. Nu trebuie uitat că, de îndată ce a ajuns la putere, în ianuarie 2015, Tsipras a încercat să încheie un pact cu Franţa, Italia şi Cipru. Primele sale vizite externe au fost la Nicosia, Roma şi Paris. Toţi partenerii săi de discuţie au manifestat atunci înţelegere pentru grijile şi nevoile lui Tsipras, dar l-au avertizat să nu rişte un atac frontal asupra Germaniei şi Comisiei Europene. Puţin timp mai târziu, Tsipras, un adversar al politicii de austeritate, s-a văzut nevoit să accepte un program draconic de economisire.
Astăzi, premierul de la Atena susţine că dilema dintre austeritate şi dezvoltare aparţine trecutului. „Avem nevoie de dezvoltare şi de flexibilitate financiară”, a declarat el, potrivit televiziunii publice ERT. Tsipras a adăugat: „Nu este necesară o modificare a regulilor ci o maximă flexibilitate în interiorul regulilor existente.”
„Pentru menţinerea şi nu pentru scindarea Europei„
Preconizata „Axă a Sudului” este aparent noua miză pentru premierul elen care se apropie tot mai mult de social-democraţie. În „Declaraţia de la Atena” care a fost dată publicităţii vineri, participanţii la reuniunea la vârf au confirmat o linie comună în domeniile economic, social şi în politica faţă de refugiaţi, dar numeroase puncte rămân mai degrabă vagi.
Politologul Panagiotis Ioakeimidis, profesor la Universitatea Atena, a explicat că reuniunea la vârf este totuşi utilă dacă este privită ca parte a dezbaterii mai largi privind viitorul Europei, ale cărei prime rezultate sunt aşteptate la reuniunea UE la vârf de la Bratislava. În opinia expertului, ar fi însă greşit ca Grecia să încerce să formeze un front sudic permanent sau, şi mai rău, un front îndreptat împotriva nordului. Pentru DW Ioakeimidis a declarat: „Că politicienii din sud se consultă şi se pun de acord în anumite chestiuni este în ordine. Dar orice altceva ar avea drept efect apariţia aşa-numitei Europe cu două viteze, pe care Grecia nu o vrea.”
Această primejdie îi este cunoscută evident şi lui Tsipras. În cursul conferinţei de presă comune, el a subliniat că reuniunea nu urmăreşte scindarea UE ci, dimpotrivă, să aducă o contribuţie la unitatea Europei. Şi mai explicit a fost preşedintele conservator al Ciprului, Nikos Anastasiadis, care a avertizat că împărţirea UE pe grupe de ţări ar fi cea mai proastă contribuţie la viitorul Europei. Cu toate acestea, guvernul de la Atena vrea să confere reuniunii şefilor de guvern din ţările sudice un cadru instituţional, după modelul Grupului de la Vişegrad.
Următoarea etapă: Salonic
Despre rezultatele reuniunii la vârf a ţărilor din sudul Europei, premierul elen va oferi mai multe informaţii în cadrul summit-ului UE de la Bratislava. Potrivit mass media, Tsipras s-a văzut nevoit să refuze o invitaţie de a merge duminică la Berlin pentru discuţii cu Angela Merkel, din cauza unor sarcini de politică internă. La sfârşitul acestei săptămâni, Tsipras este aşteptat la deschiderea târgului comercial din Salonic unde va susţine şi un discurs fundamental privind strategia sa economică. Nu va fi o deplasare uşoară pentru el fiindcă medicii, pensionarii şi poliţiştii îl vor întâmpina la Salonic cu acţiuni de protest. Şi ziariştii sunt în grevă, boicotând astfel vizita premierului. În răstimp, şeful sindicatului poliţiei a anunţat o măsură radicală: El vrea să-l dea în judecată pe viceministrul de Finanţe, Chouliarakis, şi să-l escorteze personal la închisoare.