UN COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE Roman Goncharenko
Parlamentul de la Kiev a condamnat regimul comunist pe care l-a descris drept criminal şi i-a onorat pe luptătorii pentru independenţă. Unii comentatori atrag atenţia că acţiunea poate diviza şi mai mult ţara.
După schimbarea puterii politice în luna februarie a anului trecut, noua majoritate parlamentară de la Kiev a anulat o lege care prevedea, printre altele, folosirea limbii ruse în administraţie. Decizia a stârnit aprigi controverse şi a fost folosită de separatiştii pro-ruşi ca argument împotriva guvernului ucrainean. Acest din urmă fapt a lărgit şi mai mult fisurile sociale din Ucraina şi a împărţit societatea între pro-ucraineni şi pro-ruşi. Un efect similar ar putea avea şi cele trei legi votate de parlamentul de la Kiev săptămâna trecută.
Una dintre aceste legi condamnă „regimul totalitar comunist”, care s-a aflat la putere în Ucraina între 1917 şi 1991. Simultan, simbolurile comuniste secera şi ciocanul, precum şi „propaganda comunistă” au fost interzise.
A doua lege onorează toate persoanele şi organizaţiile care, de-a lungul secolului 20, au luptat pentru independenţa Ucrainei, nu doar politic, ci şi cu ajutorul armelor. Noua prevedere este aşadar valabilă şi pentru naţionaliştii ucraineni, care, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au luptat împotriva Uniunii Sovietice şi au colaborat, parţial, cu Germania nazistă. Naţionaliştii acelor vremuri care se află încă în viaţă ar putea beneficia de acum înainte de ajutor financiar din partea statului.
În fine, o a treia lege stabileşte că ziua de 8 mai este o zi a „amintirii şi împăcării”, în numele victimelor celui de-al Doilea Război Mondial. Data aleasă pentru comemorarea victimelor conflagraţiei mondiale nu este întâmplătoare, ci urmăreşte să aducă Ucraina mai aproape de tradiţia europeană în acest sens. În schimb, ziua de 9 mai, care, încă din vremea Uniunii Sovietice, marchează victoria împotriva Germaniei naziste, va rămâne în continuare o zi de sărbătoare legală
La fel ca anul trecut, separatiştii pro-ruşi din estul ţării au criticat masiv noile legi votate la Kiev. Alexandr Zaharcenko, şeful autoproclamatei „Republici Populare din Donețk” le-a catalogat drept o „farsă” şi a avertizat că „guvernul de la Kiev a pornit câteva procese ireversibile, care vor duce la prăbuşirea totală a ţării”. La rândul său, Blocul Opoziţiei din parlamentul ucrainean, formaţiune al cărei electorat provine cu precădere din estul şi sudul ţării, vorbeşte despre o „divizare a societăţii ucrainene”. Politicienii ruşi au catalogat drept „cinică” punerea semnului de egalitate între simbolistica nazistă şi cea comunistă.
O cu totul altă reacţie au avut populiştii de dreapta din Partidul Svoboda (Libertate), care au salutat noul pachet legislativ, bucurându-se că în Ucraina începe „decomunizarea”.
La nivelul societăţii ucrainene, părerile despre noile legi sunt împărţite. În vreme ce unii comentatori sunt de părere că ceea ce s-a întâmplat la 9 aprilie 2015, când legile au fost votate, trebuia să aibă loc în 1991, alţii susţin că intempestiva condamnare a regimului comunist – cu toate capitolele sensibile pe care le presupune o atare iniţiativă – nu s-a bazat pe niciun fel de dezbatere publică. Alţi analişti ucraineni cred că acest lucru oferă un iz de populism noilor legi, a căror intrare în vigoare va diviza şi mai mult societatea.
În context, nu puţini sunt de părere că acţiunea parlamentului ucrainean ameninţă însăşi unitatea ţării, foarte necesară mai ales din perspectiva ameninţărilor militare ruseşti. Trebuie însă amintit faptul că niciuna dintre cele trei legi nu reprezintă o noutate absolută. Lituania şi Letonia, două foste republici sovietice, astăzi integrate în UE şi NATO, au interzis încă de acum câţiva ani simbolurile sovietice.
