spot_img
2.4 C
București
vineri, ianuarie 27, 2023
AcasăActualitateDeutsche Welle: Sub pretextul războiului și al pericolului influenței Moscovei, instituțiile de...

Deutsche Welle: Sub pretextul războiului și al pericolului influenței Moscovei, instituțiile de forță ale statului român vor să controleze internetul, computerele personale, rețelele sociale, presa

-

Legea Securității Cibernetice a trecut prin filtrele parlamentare păstrându-și filosofia inițiatorilor care urmăresc controlul rețelelor sociale și militarizarea spațiului virtual, spune Deutsche Welle.

- Reclama -

COMENTARIUL DW:

Deputații și senatorii au dat undă verde unei legi care permite serviciilor secrete și altor instituții de forță să intre în viața intimă a celor care folosesc în cel mai nevinovat mod computerul, internetul, rețelele sociale. Statul se întărește într-un mod nesănătos cu acceptul parlamentului, invadând tot mai mult zona considerată până acum a libertății de expresie. Practic, furnizorii de internet, orice reţele sau sisteme informatice din mediul privat, considerate de interes public, dar și instituțiile de presă se află în centrul acestei legi care tinde să controleze tot ceea ce se întâmplă în mediul virtual.

Noua lege a securității cibernetice trimisă președintelui spre promulgare poate transforma în suspect pe oricine are un laptop virusat și îi poate trimite la închisoare pe cei care au o părere diferită celei oficiale și o exprimă în mediul online. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki, APADOR-CH, a descris pe larg pericolele acestei legi cu ocazia votului precipitat dat de senatori înainte de Crăciun. Senatul a scos câteva din prevederile absurde ale Legii, dar a păstrat suficient de multe încât, Avocatul Poporului tocmai a reclamat-o la Curtea Constituțională. De pildă, Avocatul Poporului consideră excesivă prevederea din Lege care sancționează acțiunile derulate de „o entitate statală sau nonstatală” prin lansarea unor campanii de propagandă sau dezinformare în spațiul cibernetic „de natură a afecta ordinea constituțională”. În acest caz, domeniul securității naționale devine foarte lax și orice articol critic, opinie diferită sau dezacorduri editoriale despre acțiunile statului ar putea fi incluse într-o astfel de campanie. APADOR-CH dă exemplul opiniilor antivacciniste, exprimate pe Facebook, care în baza noii legislații ar putea fi încadrate ca amenințări la securitatea națională și pedepsite cu dosar penal și eventual închisoare de la 6 luni la 5 ani, conform Codului penal.

Controlul asupra libertății de exprimare poate constrânge și micile insule independente care au mai rămas în peisajul mediatic autohton să intre sub umbrela cenzurii sau autocenzurii spontane, care a devenit atât de comună în marile televiziuni de știri, dar nu numai.

Legea privind securitatea şi apărarea cibernetică a României lărgește, deci, domeniile securității naționale și dă mai multe puteri Serviciului Român de Informații (SRI), guvernului și altor instituții de stat. În cazul campaniilor de propagandă și dezinformare, este delegat SRI să depisteze răufăcătorii, pe cei care atentează la siguranța națională sau, poate, doar pe cei care strică imaginea decidenților, înalților demnitari. Legea e ambiguă, nu definește campania de propagandă sau dezinformare și îi lasă pe profesioniștii serviciilor să detecteze pericolele, să clarifice, eventual de la caz la caz, ce înseamnă campanie și să decidă dacă afectează sau nu siguranța statului. Avocatul Poporului consideră că oricum „sfera de aplicare este atât de largă, încât față de orice persoană se poate reține exercitarea unei acțiuni care constituie amenințare la adresa securității naționale”.

Evident, legea este gândită de guvern ținând cont de războiul de lângă granița României și de puterea de pătrundere a propagandei rusești. În același timp, nu pot fi luate în considerare doar bunele intenții ale inițiatorului, mai ales că primul ministru pare să se fi folosit de pârghii de putere pentru a reduce impactul propriului plagiat în mass-media. Așa se face că, deși subiectul este de interes public, totuși el nu a fost discutat doar de o nișă a presei autohtone. Altfel spus, există interese care le transcend pe cele naționale și care au mai multă legătură cu puterea temporară, pe care înalții demnitari ar vrea, eventual, să și-o prelungească, să și-o conserve, nu fiindcă ar avea merite, ci în virtutea unor tradiții cărora noua lege le-ar da o aparență de legalitate.

Așa cum explică în Libertatea, Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, această lege îl poate obliga pe un furnizor de internet să devină delator profesionist și în loc să-i spună clientului său care sunt problemele pe care le are, să dea raportul celor 11 autorități prevăzute în lege că pot cere astfel de informații confidențiale. Legea privind securitatea cibernetică nu exclude instituțiile de presă și oricând serviciile sau alte autorități ale statului ar putea cere date legate de fluxul informațiilor dintr-o televiziune, dintr-un site sau ziar și ar putea intra chiar în intimitatea redacțiilor, ar putea culege informații prețioase pe care nu e clar cum, în ce momente și împotriva cui le-ar putea folosi.

Sub pretextul războiului și al pericolului influenței Moscovei, instituțiile de forță ale statului român vor să controleze internetul, computerele personale, rețelele sociale, presa. Oricât de nocivă ar fi, însă, dezinformarea produsă de inamicii Occidentului, restrângerea dreptului la opinie, cenzura, presiunea militarizării spațiului virtual sunt mult mai periculoase și pot afecta pe termen scurt și lung viitorul României, alegerile, statul de drept. Brusc, ne-am putea trezi în întunericul din care am plecat acum 33 de ani.

spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img