COMENTARIU DEUTSCHE WELLE de Daniel Heinrich
Politicienii germani discută despre posibilitatea unei noi legi privind migraţia. Social-democraţii sporesc presiunile asupra Uniunii conservatoare, care manifestă reticenţă. Eficienţa unei asemenea iniţiative este oricum îndoielnică.
Pe de o parte, criza refugiaţilor e „problema şefului”. Pe de alta, cancelara Angela Merkel nu vrea să ştie de o modificare a legii migraţiei. Social-democraţii fac presiuni acum. Mai ales liderul fracţiunii SPD, Thomas Oppermann: „Dacă doamna Merkel tărăgănează lucrurile, face o mare greşeală”. Social-democraţii, ecologiştii şi reprezentanţii Stângii cer soluţionarea de urgenţă a reglementărilor în domeniul migraţiei.
În opinia lui Thomas Groß, de la Institutul pentru cercetarea migraţiei al Universităţii Osnabrück, necesitatea unei noi legi are la bază mai multe motive. „Avem nevoie de reglementări noi care să faciliteze accesul migranţilor pe piaţa muncii”, afirmă expertul. În plus, mai adaugă el, o nouă lege ar putea stopa migraţia necontrolată.
Însă conservatorii opun rezistenţă. Recent, cancelara Merkel a declarat că, în prezent, are alte probleme stringente. De asemenea, şi aripa bavareză a Uniunii Creştin-Sociale manifestă reticenţe. În opinia lui Thomas Groß, aceste reţineri nu sunt nimic altceva decât perpetuarea unei vechi tradiţii germane: „De patru decenii încoace în Germania se practică o politică a expulzărilor.” Nedoriţi sunt mai ales imigranţii din statele non-UE.
Economia se bucură de creşterea numărului de refugiaţi
Un lucru e sigur: Germania va trebui să găsească soluţii. Anul acesta, Ministerul federal de Interne se aşteaptă la un număr record de cereri de azil. Economia vede în refugiaţi un potenţial uriaş.
La începutul lunii septembrie, Oficiul federal al Forţelor de Muncă a anunţat că şomajul a scăzut, ajungând astfel la cel mai mic nivel înregistrat din 1991 încoace.
Directorul Oficiului, Frank Jürgen Weise, este în favoarea unei integrări cât mai rapide a refugiaţilor: „Dacă tot avem privilegiul de a ne bucura de o asemenea evoluţie a pieţei muncii, eu cred că ar trebui să renunţăm la orice reţineri faţă de refugiaţi.”
Actualele proceduri sunt complicate. În cazul unui candidat non-UE la obţinerea unui loc de muncă, Oficiul Forţelor de Muncă este obligat să verifice dacă nu cumva, pentru acelaşi job, se găseşte un candidat eligibil din Germania sau dintr-o altă ţară a spaţiului comunitar.
Specialiştii sunt de părere că birocraţia ar trebui simplificată. De asemenea, un alt impediment major ar fi testul de limbă germană pe care migrantul din afara UE este obligat să-l promoveze înainte de a veni la muncă în Republica Federală.
Răspunsuri politice sau decizii rapide?
Partidul Social-Democrat (SPD) cere tot mai insistent introducerea aşa-numitelor „contingente de refugiaţi”. Cu alte cuvinte, numărul străinilor din ţări non-UE ce ar urma să sosească în Germania ar fi prestabilit. Dar conservatorii ezită, deocamdată, să se alineze actualului maraton al propunerilor, preferând să îndrepte dezbaterea în direcţia „ţărilor de provenienţă sigure”.
Conservatorii insistă pe o reformă constituţională, respectiv modificarea articolului 16a care prevede doar o stabilire individuală a statutului de ţară de provenienţă sigură. Conform Uniunii conservatoare, 99% din cetăţenii acestor state care depun cereri de azil în Germania ar trebui refuzaţi automat. Astfel, procesul de expulzare ar fi mult mai simplu.
În plus, răspunderea între Guvernul federal şi autoritățile de land ar trebui împărţită tot printr-o modificare a Constituţiei. Un astfel de demers le-ar da forurilor federale posibilitatea de a accelera procesul de preluare, întreţinere şi consiliere a solicitanţilor de azil.
Însă, cel puţin prima propunere ar putea fi rapid spulberată, în baza modificărilor constituţionale operate în 1992 – în contextul războiului din fosta Iugoslavie. Să nu mai vorbim de faptul că propunerea contravine dreptului european în vigoare şi Convenţiei de la Geneva privind refugiaţii.
