Situația problematică de la Marea Neagră, atacurile cibernetice și amenințările hibride care au afectat nu doar România, ci aproape toate statele europene ale NATO, nu apar în Declarația Finală a summit-ului, spune Deutsche Welle într-o analiză.
CE MAI SUSȚINE DW:
Rusia apare doar o singură dată în acest document care trage concluziile întâlnirii anuale ale șefilor de stat și de guvern din NATO, iar menționarea acestui stat agresor s-a făcut cu mari eforturi. La summit-ul de anul trecut de la Washington, Rusia și riscurile pe care le ridică în fața continentului european au apărut de 40 de ori. (…)
Ce înseamnă însă că mările Neagră și Baltică nu mai apar în concluziile summit-ului de la Haga? Aliații au reafirmat puterea Articolului 5, care precizează că atacul asupra unui stat NATO înseamnă un atac asupra tuturor, ceea ce ar trebui să fie acoperitor pentru toți membrii Alianței. Țările aflate la periferia periculoasă a NATO, care au granițe comune cu Rusia sau se află în proximitatea agresorului, primesc în acest fel o reconfirmare că nu vor fi lăsate pradă Rusiei, că Alianța le va apăra. Marginile NATO rămân însă expuse, departe de marile puteri și dotările lor, iar amenințările hibride și cibernetice sunt la ordinea zile în aceste state, fără ca umbrela Alianței să le acopere. Forțele NATO, inclusiv militarii americani, rămân încă în România și în statele baltice, dar nu există, ca în alte dăți, asigurări speciale despre întărirea flancului estic, unde amenințările sunt mai mari decât în restul ariei NATO. (…)
România nu a obținut nimic în plus față de ceea ce doreau marile puteri europene, nimic din ceea ce ar putea descuraja Rusia în Estul Europei. Statele Unite refuză să adauge noi sancțiuni împotriva Rusiei, după cum a subliniat secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, iar vocea României nu s-a auzit mai puternic decât alte dăți în niciunul dintre subiectele discutate la Haga.
