Cancelarul ar fi vrut să scape de hashtag-ul #woistScholz (Unde-i Scholz?) care circulă în rețelele de socializare, unde mulți cetățeni îi reproșează că are o atitudine prea rezervată. Timp de mai multe săptămâni, el nu a prea spus nimic despre actuala criză. În loc să impresioneze la Washington în postura unui „leader of Europe” pe care americanii îl pot suna direct când vor să ia legătura cu Europa, căutarea a continuat și în timpul conferinței de presă. Înainte de sosirea cancelarului la Washington, marea întrebare a americanilor era: ne putem baza pe Scholz? Din acest motiv, președintele Biden a tot repetat că nu are nicio îndoială că Germania și Scholz sunt „absolut de încredere”. Dar aceste cuvinte nu-i vor convinge pe criticii lui Scholz în SUA, spune într-un comentariu Deutsche Welle.
CE MAI SUSȚINE DEUTSCHE WELLE:
Căci Scholz nu a abordat nici acest subiect, nu și-a pregătit nici măcar o propoziție scrisă, nici atunci când a vorbit în limba engleză. Nu și-a afirmat aderența la valori, ceva de genul: „Germany will guarantee the values we share with America in Europe.” Scholz nu-i genul de politician care să aleagă cuvinte mari, ci e cunoscut pentru stilul său mai degrabă reținut, dar problema e că și în această privință a venit cu mâna goală în SUA.
Astfel de declarații ar fi fost atât de importante. De săptămâni întregi, think-tank-urile comentează în emisiunile de dimineață, de prânz și de seară că Berlinul se ascunde din nou când e vorba de subiecte dificile, că trimite doar căști și un spital de campanie în Ucraina, în loc de arme.
Se știe deja că Scholz vrea să asigure pacea în Europa prin diplomație – o poziție pe care o împărtășesc majoritatea germanilor.
Dar Statele Unite nu se tem să obțină pacea și pe cale militară. În acest context, ajută prea puțin anunțul Germaniei că va trimite încă 350 de soldați în Lituania.
Pe scurt: limbajul diplomatic al lui Scholz e greu de tradus în engleza americană și incompatibil cu limbajul puterii din Congresul american. Și Biden simte presiunea care vine de acolo, în timp ce Olaf Scholz trebuie să se apere și de umbra unuia dintre predecesorii săi, fostul cancelar Gerhard Schröder (tot social-democrat, ca Scholz), care e pe cale să fie ales în consiliul de administrație al gigantului rus Gazprom și care a deschis calea pentru conductele Nord Stream.
În timp ce Scholz încă mai discuta cu Biden la Washington, la Moscova avea loc conferința de presă a președintelui Franței, Emmanuel Macron, alături de liderul Kremlinului, Vladimir Putin. Președintele Rusiei a anunțat că va sta de vorbă la telefon peste câteva zile cu omologul său francez. Astfel, în cea mai periculoasă confruntare cu Rusia de după Războiul Rece, s-ar putea ca Parisul să devină cel mai important centru al diplomației. Rămâne deci de văzut cine calcă pe urmele Angelei Merkel în Europa.
