COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE HORAȚIU PEPINE:
Președintele României a căutat la Varșovia să păstreze o linie de neutralitate desăvârșită, una care riscă la un moment dat să dezamăgească toate părțile.
Președintele României, Klaus Iohannis, a făcut o precizare care contează mult în contextul mai larg în care s-a desfășurat reuniunea de la Varșovia: „Nu dorim – a spus el – să dezvoltăm iniţiative care ne separă de restul UE, ci care ajută ţările noastre, dar care se integrează perfect în obiectivele mari ale UE”. A fost un fel de a preîntâmpina orice bănuiala că România s-ar ralia unei delimitări dintre Est și Vest sugerate de chiar formatul reuniunii și mai ales de dezacordurile pe tema importurilor de gaz rusesc dintre Germania și Polonia. În totul el a avut grijă să reducă problematica la preocupări pur economice și complet neutre din punct de vedere politic sau ideologic: ”Dorim să avem și noi parte de proiecte care dezvoltă infrastructura românească, dorim și noi să contribuim și să beneficiem de securitatea energetică”.
Dorința de neutralitate pare să fie contribuția specific românească, una care va fi probabil și mai bine pusă în evidență cu ocazia summitului care se va desfășura la București anul viitor și unde gazdele se vor găsi în prim plan. Cu toate acestea o consolidare a formatului ”Inițiativei celor 3 Mări” (statele foste comuniste plus Austria, care în ciuda orientării președintelui Van der Bellen, este mult mai favorabilă grupului de la Vișegrad decât celelalte țări vestice) ar achivala cu un avans al integrării estice ca replică la proiectele integraționiste afișate de Germania și Franța.
Oferta de gaz lichefiat pe care a făcut-o la Varsovia președintele Donad Trump, ca alternativă la gazul rusesc, a părut să apese și mai mult asupra punctelor nevralgice. Cu o săptămână în urmă ministrul de externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, care se găsea la Krasnodar în cursul unei vizite în Rusia, a criticat pe un ton ferm noile sancțiuni adoptate în Senatul american care ar viza inclusiv firmele germane implicate în proiectul Nord Stream 2 : ”O lege care să ne oblige să renunțăm la gazul din Rusia pentru a cumpăra în schimb gaz american mai scump, ni se pare cu totul inadmisibilă”, a spus ministrul german federal de externe (www.handelsblatt.com/).
Președintele Klaus Iohannis a reușit însă și de data aceasta să se păstreze într-o totală ambiguitate, căutând totodată să minimalizeze potențialul conflictual al ofertei americane: ”După părerea mea trebuie să fim foarte realiști și să ne gândim în primul rând la economiile noastre. Dacă vrem să avem securitate energetică, trebuie să avem disponibilitate energetică, adică trebuie să profităm de toate ofertele de energie care sunt pe piață și în acest fel să obținem în final condiții foarte bune pentru economiile noastre”. E o declarație perfectă în felul ei, căci nu doar că aplaudă oferta americană, dar ea susține și faptul că Germania este pe deplin îndreptățită să urmeze relațiile comerciale cele mai avantajoase.
Ofeta americană de gaz pare însă a fi mai curând o afacare polono-americană, căci și alte țări din cadrul ”Inițiativei” sunt mult preocupate să reînnoade relațiile cu Rusia. De pildă ungurii au anunțat că speră să se lege până în 2019 de gazoductul pe care Turcia a convenit în octombrie anul trecut să-l costruiască cu Rusia pe sub Marea Neagră (TurkStream). Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, anunța deunăzi că Bulgaria și Serbia au semnat deja acordurile menite să lanseze proiectul care reeditează mai vechiul proiect South Stream. Interesant este că oficialul de la Budapesta argumenta necesitatea proiectului precizând că România nu a permis interconectarea conductelor de gaz și că terminalul menit să descarce gaz lichefiat în Croația nici măcar nu a început să se construiască. (www.kormany.hu/)
Dar simultan cu planul pur comercial, care suscită atâtea divergențe, se desfășoară diferențele de ordin ideologic care sunt de obicei subestimate la București. La Varșovia președintele SUA, Donald Trump, a vrobit în mod apăsat într-un chip menit să dea satisfacție Europei conservatoare așa cum o înțeleg mai ales Polonia și Ungaria și în opoziție implicită cu linia liberal-progresistă a Germaniei și Franței. Stilul, lexicul și temele invocate de președintele american au fost o clară polemică cu liberalismul occidental și cu politicile sale migraționiste. Donald Trump a validat prin discursul său politicile partidului Dreptate și Justiție care sunt considerate abominabile la Berlin și la Paris.
Prin urmare situația este extrem de complicată și ne întrebăm pur și simplu, cu o uimire dublată de îngrijorare, până unde va reuși președintele Iohannis să ducă neutralitatea sa ideologică și politică.
