Cu toate că România a sprijinit material și moral Ucraina după invazia rusă, relațiile dintre Kiev și București nu au avansat foarte mult. Concesiile în favoarea minorității române din Ucraina sunt minime, în vreme ce oficialii de la București nu reușesc să facă mare lucru în favoarea lor, spune într-un comentariu Deutsche Welle.
CE MAI SUSȚINE DW:
Nu e prima situație în care Kievul își arată rezervele față de România. Foarte greu și după mari intervenții, Parlamentul Ucrainei a adoptat la sfârșitul anului 2024 o lege care elimină „limba moldovenească” dintre limbile protejate și pune în loc limba română. Apoi, Legea educației, modificată după lungi negocieri, continuă să nu-i protejeze pe copiii care vor să învețe în limba română.
De altfel, într-un memoriu trimis de Asociația Basarabia din Ucraina președintelui Nicușor Dan, sunt incluse statistici destul de sumbre: de pildă, în anul școlar 2024-2025, în comunitățile românești, doar unul din trei copii a putut învăța în limba maternă. În comparație, cu zece ani în urmă, trei din patru copii învățau în limba română.
Sub presiunea Uniunii Europene, care impunea modificări importante în legătură cu minoritățile din Ucraina, Kievul a schimbat în decembrie 2023 Legea educației în așa fel încât să poată continua predarea în limba română. Astfel, Parlamentul ucrainean a abrogat prevederile care obligau toate școlile cu predare în limbile minoritățile să introducă progresiv limba ucraineană pentru predarea disciplinelor de bază, de la 20% în clasa a V-a până la 60% în clasa a XI-a.
Școlile românești dispar încet, încet, odată cu noua reformă impusă de Kiev, după cum se plâng reprezentanții organizațiilor românești din Cadrilater. Majoritatea școlilor românești din această regiune sunt atestate la jumătatea secolului al 19-lea, dar niciunul din cele 18 licee cu predare integrală în limba română care existau în 1991 în Cadrilater nu a mai primit după noua reformă statut de liceu, astfel că, după terminarea gimnaziului, elevii din clasele românești sunt obligați să continue în limba ucraineană. De altfel, nu mai există nici Bacalaureat în limba română.
Ungaria a pretextat de mai multe ori la întâlnirile de vârf ale Uniunii Europene că se opune avansului Ucrainei spre UE pentru că această țară nu respectă drepturile etnicilor maghiari. România, în schimb, a încercat să rezolve în întâlniri bilaterale toate nemulțumirile și a făcut concesii în favoarea acestei țari care se confruntă cu o criză umanitară din cauza războiului.
A fost lăsat astfel să funcționeze Canalul Bîstroe, despre care ecologiștii spun că distruge Delta Dunării, iar specialiștii în transporturi atrag atenția că funcționarea lui boicotează brațul Sulina, singurul recunoscut ca navigabil de UE.
În cele din urmă, toate acestea, inclusiv lista pentru care Ucraina acceptă acordul de dublă cetățenie, cu tot cu răspunsul relativ al diplomației române, suflă vând în pânzele extremiștilor de la AUR și a celor înclinați să treacă în tabăra acestora, o tendință deja notată de sondajele de opinie.
