Drumurile, podurile, căile ferate, toate sunt învechite. Schimbarea energetică este imposibilă fără noi reţele de curent. Multe miliarde de euro sunt necesare pentru renovarea infrastructurii, dar nu sunt bani la buget, transmite Deutsche Welle.
Furnizorii de curent au nevoie de bani mai mulţi pentru extinderea infrastructurii energetice. Până acum este planificată o reţea suplimentară de înaltă tensiune, cu o lungime de 14.000 de kilometri, la care se vor adăuga alte mii de kilometri într-un viitor previzibil. Planificatele subvenţii guvernamentale de miliarde au fost anulate după ce Curtea Constituţională de la Karlsruhe a declarat în parte neconstituţional modul în care cabinetul federal a alcătuit bugetul.
Guvernul de la Berlin este nevoit acum să facă economii şi să majoreze impozitele consumatorilor şi întreprinderilor. Nu doar şeful BASF vede asta cu scepticism. Împreună cu conducerile concernelor Deutsche Telekom şi ai gigantului energetic E.on, Brudermüller a scris o scrisoare deschisă, în care managerii de top dau alarma şi solicită altă metodă de finanţare a schimbării energetice. Cu atât mai mult cu cât furnizorii de curent îşi vor majora în continuare preţurile.
Infrastructura este o chestiune vitală
Dar nu doar infrastructura energetică îi nemulţumeşte pe manageri. Şi restul infrastructurii din Germania este „insuficientă din multiple motive”, devenind „un obstacol în calea creşterii economice”. Competitivitatea Germaniei la nivel internaţional s-a bazat decenii la rând pe o infrastructură foarte extinsă, care a operat ireproşabil mai ales în domeniile energie, transport şi telecomunicaţii. Dar acest avantaj concurenţial ameninţă de câţiva ani să se transforme în contrariul său.
„Infrastructura este o chestiune vitală”, a subliniat Brudermüller, făcând referire la drumurile şi autostrăzile în stare jalnică, la podurile care ameninţă să se prăbuşească, la întârzierile şi anulările trenurilor Deutsche Bahn, la lipsa unor magistrale de curent şi insuficienta digitalizare în administraţia publică. „Dacă toate acestea nu se vor face, în Germania nu vor mai veni firme străine”.
Drumuri, poduri, căi fertae – toate într-o stare deplorabilă
Sunt critici pe care guvernul german le ia în considerare. Liberalul Volker Wissing , ministrul Transporturilor şi Digitalizării, vede nevoia asanării infrastructurii Germaniei. Pe locul întâi se află pentru el reţelele de transport, mai ales căile ferate, autostrăzile şi şoselele principale. Doar 4500 de poduri de autostradă se află într-o stare atât de avansată de deteriorare încât, în parte, trebuie aruncate în aer şi construite altele noi.
La Deutsche Bahn pe 40 de segmente însumând mai bine de 4000 de kilometri, calea ferată şi reţeaua de electrificare pentru locomotive sunt atât de uzate încât este necesară reconstrucţia lor de la zero. Guvernul federal are în plan să aducă până în 2027 o contribuţie de aproximativ 27 de miliarde de euro. Dar deja de pe acum se ştie că nu va fi de ajuns.
Frâna datoriilor a redevenit subiect de dispută
Guvernul federal, landurile şi administraţiile locale nu dispun nici pe departe de banii necesari modernizării infrastructurii. Mai ales că frâna datoriilor, ancorată în Constituţie, prevede că statul nu are voie să cheltuie mai mulţi bani decât încasează la buget.
Social-democraţii şi ecologiştii vor să reformeze frâna datoriilor, astfel încât investiţiile în infrastructură să poată fi finanţate şi prin credite. Ei sunt sprijiniţi şi de o serie de experţi în economie. Michael Hüther, şeful Institutului Economiei Germane (IDW), apropiat de patronat, propune, pe lângă bugetul federal, înfiinţarea unui fond special, dotat cu 500 de miliarde de euro, pentru infrastructură şi transformare.
