Home Analize Deutsche Welle: Cele două feţe ale Ankarei vizavi de NATO

Deutsche Welle: Cele două feţe ale Ankarei vizavi de NATO

0

UN COMENTARIU DEUTSCHE WELLE de  Bernd Riegert

La răsărit, NATO e ameninţată de Rusia, în sud de terorims şi anarhie. Care problemă s-o rezolve alianţa mai curând? Pe aceste teme s-au consultat miniştrii de Externe în Turcia, partener strategic în Alianţa Nord-Atlantică.

„Nu atât crizele din jurul nostru ne îngrijorează, cât de lipsa turiştilor ruşi” mărturiseşte recepţionerul unui hotel din Antalya, staţiune în care s-a desfăşurat reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO.

Antalya se află la aprox. 800 de km de Siria. De războaie şi de teroriştii „Statului Islamic” (SI), locuitorii nu se simt ameninţaţi, confirmă, în dialog la DW, politologul Tarik Oguzlu. Ei sunt mai degrabă îngrijoraţi din cauza crizei economice din Rusia şi nu atât de soarta ucrainenilor”. Politologul turc e expert în politica de securitate şi predă la Universitatea din Antalya. „Oamenii, mai spune el, nu se tem că Turcia va fi atacată de teroriştii islamişti. La fel, şi celălalt conflict din Ucraina nu pare a-i preocupa în mare măsură.

Controverse privind flancul de Est

În acest an abia dacă mai sosesc ruşi în centrele turistice din Antalya. Tur-operatorii, holetierii, taximetriştii, negustorii de suveniruri simt efectele lipsei acestui important segment de turişti, la rândul lor afectaţi de criza economică şi consecinţele sancţiunilor aplicate Moscovei în contextul conflcitului din Ucraina.

„Şi guvernul de la Ankara e de părere că NATO se concentrează prea mult pe situaţia de pe flancul de Est” mai atrage atenţia Tarik Oguzlu. Şi alţi diplmaţi UE ar fi formulat astfel de critici la adresa NATO, între care Italia, în discuţii interne, ce-i drept. În afară, însă, premierul turc, Ahmet Davutoglu a semnalat că şi ţara sa este dispusă să participe la „trupele de intervenţie rapidă”, care urmează a ţine Rusia în frău, oferind totodată un sentiment de siguranţă partenerilor răsăriteni ai NATO.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg

Secretarul general al alinaţei, Jens Stoltenberg, s-a arătat încântat de oferta Ankarei, atrăgând atenţia asupra rolului geografic special al Turciei, singurul partner NATO care se învecinează cu Iranul, Irakul şi Siria şi, concomitent, cu regiuni aflate sub controlul troriştilor SI.

În spatele culiselor există însă discuţii aprinse privind rolul Turciei în cadrul Alianţei. Relaţiile Turciei cu unele state arabe, cu Egiptul şi Israelul sunt proaste. Ankara încearcă să se profileze adoptând o politică externă proprie, poziţionându-se faţă de Iran drept putere regională.

Ankara solicită mai mult angajament

În Turcia au loc dezbateri serioase pe tema apartenenţei ţării la NATO. Întrebarea pe care şi-o pun mulţi e dacă mai merită să se menţină în Alianţa Nord-Atlantică. Există un fel de aversiune faţă de NATO şi occident – şi nu doar în rândul elitelor – explică Oguzlu. Totuşi Turcia consideră alianţa drept importantă, ţinând cont de evoluţiile haotice din Orientul Mijlociu.

Oficial, Ankara nu întoarce spatele Alianţei, după cum o dovedeşte şi invitaţia lansată şefilor de stat şi de guvern ai NATO, de a se reuni în Turcia, în 2018. Obiectivul principal al Turciei, în conflictul din Siria, este înlăturarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad.

În trecut, Turcia a susţinut grupări rebele, aparţinând teroriştilor „Statului Islamic”. Combatanţii SI, inclusiv din Europa sau SUA, pătrund, pare-se, în număr considerabil în Siria şi Irak prin Turcia. Turcia respinge acuzaţiile şi pretinde, în schimb, mai mult angajament din partea NATO.

NATO a pus la dispoziţie Turciei sisteme anti-rachetă de tip Patriot, dar acesteia nu-i sunt de ajuns. Ankara solicită Alianţei să instaureze o zonă de interdicţie de zbor deasupra nordului Siriei şi Irakului. SUA şi alte state partenere au refuzat cererea statului turc, preferând să-i atace pe combatanţii SI prin atacuri directe aeriene, nu însă şi unităţile armatei siriene.

NATO rămâne în Afganistan

Turcia şi-ar mai dori şi să nu fie întărită poziţia kurzilor, care nutresc formarea unui stat propriu. „Conflictul din Siria durează de aproape cinci ani” s-a plâns premierul turc. Şapte milioane de sirieni s-au refugiat între timp în Turcia.

La reuniunea minştrilor de Externe ai NATO de la Antalya s-a luat şi o decizie concretă. Misiunea de asistenţă şi instruire din Afganistan va fi continuată şi după 2016. Numărul militarilor staţionaţi – actualmente 13.000 – va fi redus, însă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a mai anunţat că misiunea ar urma să fie condusă de un civil.

Ad

Exit mobile version