Întâlnirea celor doi șefi ai politicii Externe din România și Statele Unite (Rubio si Țoiu-n.red) a fost mai degrabă una de tatonare, de prezentare a intereselor fiecărei părți, de refacere a unor punți, care păreau că s-au fisurat la începutul acestui an când vicepreședintele SUA, JD Vance a spus la Conferința de Securitate de la München că România a anulat alegerile „pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și la presiunea enormă a vecinilor de pe continent”. Tot atunci, Vance a declarat că nu amenințarea Rusiei sau Chinei îl îngrijorează cel mai mult în Europa, ci „amenințarea din interior, retragerea Europei de la unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale, valori împărtășite cu Statele Unite ale Americii”, spune Deutsche Welle într-un comentariu.
România a încercat prin ambasadorul ei la Washington, prin diplomații americani de la București, prin rapoartele făcute de specialiștii în informații din Franța și din Germania, să explice cât de mari au fost intruziunile Rusiei în scrutinul prezidențial din 24 noiembrie 2024. Nu e clar, însă, dacă aceste explicații au fost în cele din urmă convingătoare, e cert, totuși, că la întâlnirea dintre Țoiu și Rubio, România nu a primit nicio promisiune de ridicare a vizelor sau de suplimentare a forțelor militare, ci doar oportunități tranzacționale. Rămânerea trupelor americane în România și accesul la armament american sofisticat sunt decisive în strategia de Apărare a României, de aceea relația cu SUA este vitală pentru diplomația autohtone, chiar dacă Bucureștiul nu poate obține mai mult, mai afirmă DW.
