Una dintre cele mai mari fortificaţii din preistoria Europei, cu o vechime apreciată la circa 3.400 de ani, a fost evidenţiată cu ocazia unor săpături arheologice efectuate în vara acestui an în oraşul Sântana, din judeţul Arad, specialiştii susţinând că locul depăşeşte, prin suprafaţa ocupată, dimensiunile cetăţii Troia, transmite agerpres.
Fortificaţia acoperă o suprafaţă de peste 80 de hectare, de trei ori mai mult ca vestita cetate antică. În plus, perimetrul relevat de arheologi pentru cetatea de la Sântana măsoară 3.300 de metri lungime.
„Practic, ne aflăm în faţa uneia dintre cele mai importante descoperiri, a celei mai mari fortificaţii din preistoria Europei, care sigur se datează în jur de anul 1.300 înainte de Cristos, deci are o vechime de 3.300 – 3.400 de ani. (…) Am făcut, de mai multe ori, comparaţia cu Troia, pentru că această cetate este mai mare decât Troia şi este o realitate. Evident, a fost o comparaţie care să permită celor care îndrăgesc istoria, arheologia, să-şi facă o imagine despre dimensiunea acestei aşezări”, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, profesorul Florin Gogâltan, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române, din Cluj-Napoca, unul dintre cercetătorii care au lucrat la acest proiect.
Potrivit acestuia, cetatea din oraşul Sântana este cunoscută de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când apare pe hărţile militarilor austrieci, însă cercetările arheologice în zonă au început abia în anul 1963, sub coordonarea profesorului Mircea Rusu, de la Institutul de Arheologie din Cluj Napoca. Rezultatele au fost modeste din cauza finanţării aproape inexistente în arheologie.
O conductă de gaze, care a distrus o porţiune din fortificaţie, a fost cea care a permis reluarea cercetărilor, 46 de ani mai târziu.
„Noi am reluat cercetările, împreună cu colegul Victor Sava, de la muzeul din Arad, în anul 2009, cu ocazia unei săpături de salvare. O conductă de gaze a distrus o porţiune din această fortificaţie şi noi a trebuit să facem săpături de salvare atunci. Iar rezultatele le-am făcut cunoscute rapid mediului ştiinţific, publicând o broşură şi mai multe articole de specialitate. Am dorit şi am sperat să reluăm cercetările, dar, din nefericire, nu am avut sprijin şi finanţare, aşa că abia cu ocazia unui simpozion internaţional care a avut loc la Frankfurt, în 2016, am prezentat, din nou, rezultatele cercetărilor noastre. Atunci s-a născut ideea de a relua aceste cercetări cu sprijinul colegilor din Germania”, a arătat profesorul Gogâltan.
Cercetarea ştiinţifică a fost reluată în vara acestui an, iar rezultatele au fost deosebite. Fortificaţia, care acoperă mai bine de 80 de hectare, a fost investigată din nou, iar specialiştii au concluzionat că au de-a face cu o adevărată capitală a Epocii Bronzului.
„Este un obiectiv puţin cunoscut, dar extrem de reprezentativ. Este o capitală a Epocii Bronzului din Europa”, afirmă profesorul Florin Gogâltan.
Cercetările în cetatea de la Sântana s-au desfăşurat alături de o echipă de arheologi din Germania, coordonaţi de profesorul Rudiger Krause de la Universitatea Goethe din Frankfurt.
Lucrările în şantierul de la Sântana vor continua în toamna acestui an cu cercetări magnetometrice, o metodă care permite specialiştilor „să vadă” sub pământ ce complexe, ce locuinţe există. După aceste investigaţii, cercetarea arheologică se va concentra asupra acestor descoperiri.