În ianuarie 2017, când Donald Trump va fi investit drept al 45-lea președinte al Statelor Unite, va fi aniversarea Secolului American – și totodată înmormântarea sa.
Occidentul a fost constituit în forma sa modernă în ianuarie 1917, pe când primul război mondial făcea ravagii în Europa. La Washington, președintele Woodrow Wilson spunea că venise timpul pentru americani să își asume responsabilitatea pentru „pace și dreptate” în întreaga lume.
El a declarat război Germaniei și a trimis soldați în Europa pentru a asigura victoria democrațiilor occidentale. A fost o fază timpurie a globalizării politice.
Dar Donald Trump nu vrea să aibă nimic de-a face cu globalizarea. El predică naționalismul american, izolarea, retragerea parțială din comerțul mondial și responsabilitatea zero pentru probleme globale cum ar fi schimbările climatice.
Și, dacă demnitatea umană este elementul central al proiectului occidental, Trump nu are nici un sens al demnității – nici pentru el, nici pentru alții. El nu se califică drept lider al lumii occidentale, pentru că nu vrea să o facă și, oricum, e incapabil să-și asume acest rol.
Acum ne confruntăm cu teama vidului. Ce se va întâmpla în Occident, în Europa, în Germania, fără Statele Unite? Germania este un copil al Occidentului, în special al Statelor Unite, care, cu generozitate, au readus la viață Germania de după război.
Fără America, liderii Vestului se confruntă cu sarcini monumentale. Și îndeosebi cancelara germană Angela Merkel. Ea reprezintă o țară puternică și ea are un fundament moral puternic, așa cum a demonstrat în criza refugiaților. Nu trebuie să fie un Woodrow Wilson dar ar trebui să devină un lider decisiv al Europei. Dacă ea nu își va asuma acest rol, va însemna că nu a înțeles semnele timpurilor.
