Armata germană ar urma să joace un rol mai important în politica globală de securitate, conform planurilor ministrei Ursula von der Leyen. Pentru a-și spori personalul, Bundeswehr vrea să atragă acum în rândurile sale cetățeni UE. O intenție care nu are doar susținători. Unii se tem că ar putea fi astfel atrași soldați ai unor țări fragile din punct de vedere economic, precum România și Bulgaria, transmite Deutsche Welle.
Atentatele din ultimele luni din Franța și Germania au adus în discuție varianta folosirii armatei pentru misiuni interne. Sunt planificate în prezent exerciții comune efectuate de poliție și Bundeswehr pe marginea reacției la situații speciale cu substrat terorist. Nu ar fi exclus ca la astfel de manevre ale armatei germane să participe în curând soldați portughezi sau estoni. Pentru că, potrivit Cartei Albe elaborate de guvernul german la mijlocul lui iulie, „deschiderea Bundeswehr pentru a accepta în rândurile sale cetățeni din alte țări ale UE ar oferi nu doar un potențial ridicat de integrare și regenerare a capacității militare a Germaniei, ci ar constitui și un semnal puternic privind perspectiva europeană în politica de apărare.“ Pe scurt: Bundeswehr și-ar putea atinge astfel mai ușor obiectivul de a avea în rândurile sale un total de 170.000 de militari (activi, cu statut temporar sau rezerviști) iar, în paralel, mișcarea ar fi un prim pas spre crearea unei armate comune europene.
Cetățenia germană, condiție pentru a activa în Bundeswehr
De la crearea Bundeswehr în urmă cu 61 de ani, doar cetățenii germani au dreptul să devină soldați în cadrul armatei federale. Intenția de deschidere menționată nu se va putea deci aplica fără modificarea actualei legislații. Există însă deja o excepție de la aceste prevederi: Bundeswehr poate angaja cetățeni ai altor țări, atunci când există necesități clare în acest sens. Un caz ar fi absența unor doritori din rândul cetățenilor germani care să ocupe aceste posturi. Până acum însă a fost vorba strict de cazuri particulare.
Colaborarea armatei germane cu militari ai altor țări nu este ceva nou. Din octombrie 1989 există o brigadă germano-franceză. În august 1995 a fost creat corpul de luptă germano-olandez, între timp există și un corp european similar, din care fac parte, printre alții, soldați germani, francezi și belgieni. Din 2014, în divizia germană de reacție rapidă au fost incluși 2300 de parașutiști olandezi.
Ursula von der Leyen, şefa Apărării în guvernul de la Berlin
Această practică a cooperării militare multinaționale în cadrul UE corespunde și propunerilor făcute de șefa diplomației europene Federica Mogherini în vederea modificării strategiei europene de politică externă și de securitate. Aceste planuri nu prevăd înființarea unei armate europene, dar sporesc masiv mijloacele de colaborare și acțiune comună în domeniul Apărării la nivelul Uniunii, pentru a reacționa mai eficient la diverse crize.
Un semnal bun, dar care nu trebuie supraestimat
Responsabilul pentru Apărare din Bundestag, Hans-Peter Bartels, a declarat pentru „Welt am Sonntag“ că această deschidere ar fi un semnal pozitiv, dar a avertizat că este vorba de o idee de la care nu ar trebui să avem așteptări prea mari. Politicianul social-democrat crede că angajarea în armata germană le-ar putea părea atractivă anumitor tineri europeni, dar condiția de bază pentru job rămâne cunoașterea limbii germane. Asociația rezerviștilor germani nu vede de asemenea niciun motiv de respingere a cuiva care dorește să devină angajat al Bundeswehr.
Critici dure vin însă din partea Asociației militarilor germani, forul care apără interesele acestora. Organizația trimite la relația de loialitate dintre soldat și țara sa. Meseria de soldat nu este la fel cu celelalte, este de părere șeful asociației amintite, André Wüstner. „Disponibilitatea de a te sacrifica pentru ceea ce crezi și iubești nu este aceeași cu disponibilitatea de a-ți da viața pentru un stat sau angajator oarecare.“ Tocmai această identitate militară este marcată enorm de factorul național – în pofida sistemului actual de valori europene. Politicienilor trebuie să li se amintească tot mereu de acest fapt.
Know-how retras din țările slabe economic
Alexander Neu, membru în comisia de Apărare din Bundestag și deputat al Partidului Stângii, crede că ideea de deschidere a armatei este problematică din mai multe motive. El este convins că remunerarea mai generoasă decât în alte țări va duce la atragerea de numeroși recruți. Neu se plânge că astfel „ar urma să fie furați tineri în special din țările de la periferia economică a Uniunii, precum România, Bulgaria, Grecia sau țările fostei Iugoslavii. Aceștia ar fi însă mai necesari în țările lor, pentru a stimula dezvoltarea economică a acestora, în loc să fie atrași cu salarii bune să se alăture efectivelor Bundeswehr.“ El a atras la rândul său atenția că nu vor putea fi acceptați decât candidați care vorbesc germana.
Deschiderea Bundeswehr nu este o noutate
Această deschidere vehiculată în prezent nu este o idee complet nouă. La începutul lui 2011, ministrul de atunci al Apărării zu Guttenberg a elaborat un program care prevedea integrarea în forțele armate a potențialilor recruți care trăiau în Germania, dar nu aveau cetățenia germană.
Ministra Ursula von der Leyen a arătat că acest plan nu va fi aplicabil peste noapte. Ea și-a apărat însă intenția: „Cred că soldații au convingeri clare legate de loialitatea lor și de ceea ce îi motivează – nu e un anumit pământ, ci valorile“.
Un alt proiect-pilot al ministrei a stârnit vâlvă – este vorba de intenția de a angaja în Bundeswehr peste 100 de refugiați sirieni. Aceștia nu vor fi soldați ai armatei federale, ci vor activa în branșele civile legate de Bundeswehr, cum ar fi producția de utilaje, logistica, medicina și tehnica.
