De ce nu se duc toți acești oameni care fug de războiul din Siria în țări musulmane mai bogate, precum Arabia Saudită? Răspunsurile acestor întrebări au fost oferite de jurnalistul Laurențiu Colintineanu, la Digi24.
Laurențiu Colintineanu, jurnalist HotNews, a vorbit în studioul Digi24 cu Sanda Nicola despre situația fierbinte din Europa: valul de oameni care vine constant din Orient și nordul Africii, zone măcinate de război.
Angela Merkel a vizitat astăzi un centru de refugiați, atacat săptămâna trecută de neo-naziști. De altfel, Germania primește cele mai multe cereri de azil din Uniunea Europeană.
„Angela Merkel ar fi trebuit să reacționeze mult mai repede, mult mai tranșant. Dacă ne obișnuim cu politica pașilor mici ai ei, se înscrie în tendința normală”, a spus jurnalistul despre intervențiile cancelarului german cu privire la acest subiect.
„Cine ar vrea să ajungă, cu tot respectul, în România? România nu se află pe harta lor din varii motive, dar bineînțeles și din cauza situației economice. Cineva care fuge de război vrea să ajungă unde știe și a auzit că e OK și sunt șanse foarte mari să i se accepte cererea de azil”, a subliniat Laurențiu Colintineanu.
Au existat și unele declarații ale politicienilor europeni, cum că dacă se va stabili că aceștia au venit în Europa nu de teama războiului, ci pentru venituri mai mari, atunci vor fi întorși în țările lor. Întrebat cum se poate stabili acest lucru, jurnalistul a răspuns: „Am avut o experiență vara asta, în care mi-a fost permis să stau cu Inspectoratul General pentru Imigrări din România. (…) În momentul în care cineva depune o cerere de azil, este o procedură destul de îndelungată și foarte detaliată de interviuri. Oamenii de acolo, și aș tinde să cred că și cei din Germania, sunt foarte bine pregătiți, au o serie de întrebări, o serie de tehnici de interviuri, o serie de tactici de a scoate poveștile și văd dacă ele sunt coerente. Asta este principala metodă.”
Laurențiu Colintineanu a precizat că în cazul în care acești oameni vin fără acte, atunci intră în procedurile extinse.
„Întrebarea este dacă este moral și justificat și etic, uman să facem așa ceva. Cum fac deosebirea dintre cineva care a fugit dintr-un oraș bombardat din Siria și o persoană care a fugit din satul învecinat orașului bombardat, sat în care nu mai avea ce să facă, nu mai avea cum să trăiască? Poate n-au căzut bombe la el în sat, dar dacă n-are ce face din cauza efectelor războiului, îl cataloghezi imigrant economic sau refugiat care a fugit dintr-o țară afectată de război în atâtea feluri? E ipocrită atitudinea pe care o observ la mulți comentatori de notorietate din România sau mai ales în comentariile de la știrile pe subiectul acesta. ‘De ce nu se duc ei în Arabia Saudită? De ce vin pe continentul nostru?’ Noi, ca societate, nu prea știm pe ce lume trăim. Dacă am ști, ne-am da seama că un refugiat de războiul sirian ar trebui să fie cel puțin nebun de legat să vrea să se ducă în Arabia Saudită, țară extraordinar de bogată, care numai în anul 2015 a executat, în medie, un cetățean la două zile. Cum să se ducă el acolo?”, a subliniat jurnalistul.
De asemenea, dintre toți acești oameni care ajung zilele acestea pe continentul european, „majoritatea sunt refugiați”, a adăugat el.
„Distincția e foarte simplă. Imigrant aș fi și eu dacă aș pleca din România și mă duc în Germania să mă angajez. Dar nu fug din România din cauza războiului, oprimării, persecutației… Distincția e foarte simplă”, a spus Laurențiu Colintineanu.
„Majoritatea celor care ajung nu vin doar din Siria, vin din Afganistan, din Eritreea, din Somalia… Dacă cineva vrea, să caute doar atât: Al-Shabaab. Și să vadă ce fac milițiile Al-Shabaab în Somalia. Acolo este o oprimare îngrozitoare”, a punctat jurnalistul.
În plus, acesta a evidențiat și faptul că imigrantul nu primește un statut, o încadrare juridică. În schimb, o persoană care depune o cerere de azil poate primi două lucruri: statut de refugiat sau protecție subsidiară.
În plus, jurnalistul a precizat și faptul că „există această probabilitate statistică să se poată ascunde” printre acești imigranți/refugiați elemente capabile de terorism.
Un alt aspect este cel al pregătirii pe care mulți dintre refugiați o au: sunt vorbitori de limbă engleză, unii de limbă franceză, și pot deveni resurse pentru Europa.
