Autoritățile au anunțat noi măsuri de relaxare în mai multe domenii de activitate de la 1 iunie. Printre acestea nu se număra însă și înotul, de exemplu. Bazinele și piscinele rămân închise, lăsându-i în mare dificultate pe cei care activează în domeniu. În absența oricărei perspective clare din partea autorităților, tot mai mulți antrenori de înot se văd nevoiți să se reprofileze.
Andrei Cozariuc, antrenor de înot și fondatorul unui club de profil in sectorul doi, a explicat situația la RFI.
Andrei Cozariuc: Am închis complet activitatea undeva pe 12 – 13 martie. De atunci nu avem niciun fel de activitate. Nu avem posibilitatea de a avea niciun fel de activitate.
O activitate normală pentru noi reprezenta 25 – 30 de oameni în bazin într-o oră. Conform noilor reguli, corect din punctul nostru de vedere, ar fi fost o cale prin care noi aveam 15 sau 10 oameni într-o oră, dar prin care încercam, ușor, ușor, la un nivel mic, să ne susținem activitatea, să ne susținem bazinul, locația în care suntem, oamenii care nu lucrează în apă, dar lucrează pentru bazin, pentru locația noastră. Nu am putut să facem asta.
Noi suntem trei antrenori de înot care din luna martie stăm pe bară. Am colegi din breaslă care lucrează ca antrenori de înot și care mi-au spus că s-au reorientat către alte locuri de muncă, ceea ce e tragic. Eu sunt în înot din 1994 de când părinții mei m-au dus la bazin, urmând liceul de sport, de înot Racoviță din București 12 ani și școala de antrenori și facultatea de sport.
Eu sunt doar în zona asta. Să îmi văd colegii cu care am făcut toată viața înot că îmi spun acum că poate s-ar băga șoferi de Uber e urât. Noi nu avem o perspectivă despre când vom redeschide. Noi doar încercăm să vedem dacă ce se întâmplă afară se poate aplica și în România.
Dar România, în momentul de față, nu ne arată nimic, o predicție, o cale. Să ni se spună că urmează încă o lună și două săptămâni până vom relua ușor, ușor activitatea.
Nouă nu ni se spune asta. E un pic ciudat să vedem că în țările rău afectate de acest virus lucrurile s-au reluat.
În partea apei, datorită clorinei respective, conform standardelor europene, tu nu ai ce să pățești pentru că orice tip de virus, nu doar covid, este inactivat. În partea de umiditate din aer a piscinei nici măcar respirația nu este atât de naturală cum este afară.
Este o respirație care se adaptează la mediul din bazinul de interior și care începe să te ajute încât tu nu ai cum nici măcar să strănuți, să răcești.
Reporter: Problema să fie la vestiare?
A.C: În România nu sunt studii făcute, dar în baza studiilor de afară, în vestiar, pentru că există un acces mai mare de persoane, să spunem că ar putea fi o situație care trebuie controlată, care trebuie verificată. Însă, verificarea se face de la intrarea în recepția locației, nu din vestiar. Se va face o mică verificare cum probabil se face oriunde intră oameni și în baza acelei verificări se va intra spre vestiar.
Rep: Ce se întâmplă în alte țări?
A.C: În America o bună parte dintre piscine au luat decizia să fie deschise, însă au schimbat partea de număr, de acces. De exemplu, pe un culoar pot înota fără problemă 6 – 7 copii sau 3 – 4 adulți. Ei au luat decizia să înoate câte 2 sau 3. Au dat drumul așa. În Anglia încă nu au deschis toate piscinele, dar au deschis bazinele de înot pentru performanță. Pe baza experților din țara lor au conștientizat că pot da drumul. Italia, face la fel. Ungaria va relua activitatea. Dar o va relua pentru că țin foarte mult la înot. Ei ne bat la înot pe numărul de bazine și pe cât de mult îi pasionează. Ungaria a spus recent că va relua activitatea cu totul. Asta e ce vor să facă. Dacă din ce în ce mai multe activități economice se pot desfășura în condițiile în care se desfășoară, haideți să încercăm să lăsăm și înotul să înceapă la 20% din activitate, după aceea, peste o lună, două, poate la 30%, 40%. Dacă noi mai ținem încă o lună, două închis, câte din cluburile de înot mai rezistă în țara asta? Câte din bazinele de înot rezistă? Bazinele de înot au o caracteristică diferită. Dacă nu sunt funcționale se degradează.
Rep: Am văzut că în ciuda tuturor problemelor nu v-ați dat bătut. Ați venit cu o soluție, cu abonamente anticipate, în ideea că oamenii vor percuta și își vor cumpăra. Sunt curioasă cum a funcționat ideea. A mers?
A.C: Am reușit să vindem foarte puține abonamente către oameni noi. Și am reușit să vindem multe abonamente către clienții pe care îi aveam deja. Mesajul nostru a fost și chiar așa este, nu doar că tu acum îți cumperi un abonament mai redus, dar mă ajuți să supraviețuiesc, să ajung în perioada aia în care ne vom revedea la bazin. Cu ajutorul lor, al clienților noștri, am reușit să trecem ușor, ușor de perioada asta. Dar acum a apărut al doilea val ca să spun așa. Noi avem în activ un număr de 180 – 190 de clienți.
Noi am reușit cam la 80% dintre aceștia să le oferim abonamentul în avans. Ei l-au cumpărat, însă noi ne-am dat seama că nu activăm, nu începem să funcționăm cu abonamentele, dar banii se duc pe taxe, pe facturile companiei, micile lucruri ale companiei. Ne-am dat seama că noi cheltuim și nu producem. Noi chiar dacă am încasat un ban în viitor, prin felul în care suntem forțați să stăm, trebuie să cheltuim un pic din ei, dar nu e corect să cheltui pentru că nu îi produci. Nu știu. Vă spun sincer că în perioada asta am încercat ca orientarea noastră și punctul nostru de interes să fie clienții.
Chiar dacă zilnic promovăm pe internet activitățile noastre, ne-am dedicat mult mai mult clienților noștri, celor pe care îi avem deja. Am încercat să stăm în legătură cu ei, mai ales că sunt copii. Foarte mulți dintre ei sunt copii și au vrut să vadă ce mai facem. Le-am mai trimis un video pe WhatsApp părinților. Ei la fel, ne-au mai trimis un video. A fost o chestie foarte plăcută, foarte frumoasă.
Dar asta nu se poate întâmpla zilnic sau săptămânal. Are un rol plăcut, dar tot bazinul e locul în care ne dorim să ne întoarcem. Pentru noi nu există ideea că ne vom schimba cariera. Dar e un moment în care toți ne gândim când vom putea să reîncepem să facem acest lucru.
