Prețul contractelor futures pentru țițeiul Brent din martie de la bursa ICE din Londra a scăzut cu 1,23% la începutul tranzacțiilor din 5 ianuarie, atingând un minim de 60 de dolari pe baril.
De obicei, astfel de șocuri în țările producătoare de petrol duc la o creștere semnificativă a prețurilor petrolului. Cu toate acestea, reacția pieței a fost slabă.
„Până acum, piața petrolului reacționează fără isterie. Infrastructura Venezuelei nu a fost afectată, iar producția rămâne sub 1 milion de barili pe zi, față de 2,5 milioane înainte de criză. Acest nivel este prea scăzut pentru a schimba imediat echilibrul pieței”, notează Iaroslav Kabakov.
Acesta este un eveniment geopolitic major care ar trebui, în mod normal, să aibă un impact pozitiv sau să stimuleze prețurile petrolului. Cu toate acestea, piețele au prevăzut deja conflictul cu Venezuela, care va perturba exporturile de petrol, notează Arne Lohmann Rasmussen, analist șef și director de cercetare la A/S Global Risk Management.
În plus, factorii fundamentali sunt în detrimentul creșterii prețurilor petrolului. „Concluzia este că încă există prea mult petrol pe piață și, prin urmare, prețurile petrolului nu vor crește vertiginos”, subliniază Rasmussen.
Piața mondială a petrolului se confruntă cu un exces de ofertă, însoțit de o cerere relativ slabă, scrie Rasmussen. Agenția Internațională a Energiei (IEA) prognozează că stocurile globale de petrol vor depăși cererea cu 3,84 milioane de barili pe zi în 2026, ceea ce, conform calculelor Bloomberg , ar reprezenta un surplus record.
Pe fondul îngrijorărilor crescânde legate de supraofertă, prețurile țițeiului Brent au scăzut cu 18,5% în 2025, cea mai mare scădere din 2020. Pe parcursul anului, traderii au cântărit tarifele impuse de Trump (temându-se de o cerere mai mică pe fondul încetinirii economiei), creșterea producției țărilor OPEC+ și așteptata soluționare a conflictului din Ucraina, ceea ce a dus la ridicarea restricțiilor impuse Rusiei.
