Incidentele recente cu drone din Danemarca, care nu este un stat din flancul estic, au scos la iveală vulnerabilitatea spațiului aerian european, relatează Financial Times.
Autoritățile daneze au fost criticate pentru incapacitatea lor de a identifica sau doborî dronele observate în apropierea aeroporturilor civile și militare în această săptămână. Prim-ministrul Mette Frederiksen, împreună cu poliția și serviciile de informații militare, au declarat că nu știu cine se află în spatele dronelor.
„Țara se confruntă cu „drone despre care se crede că au fost lansate în zona noastră”, a declarat ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen. În ultimele săptămâni, guvernul a investit în sisteme de apărare aeriană cu rază medie și lungă de acțiune, precum și în rachete cu rază lungă de acțiune capabile să lovească Rusia. Cu toate acestea, Poulsen a recunoscut că „nu putem oferi în prezent o soluție care să elimine amenințarea reprezentată de drone”.
„Trebuie să fim sinceri: chiar dacă avem toate instrumentele necesare, s-ar putea să existe totuși drone dificil de detectat din cauza progreselor semnificative în tehnologie”, a remarcat el.
Explicând de ce nu au doborât dronele, oficialii poliției și militari au spus că au avut ocazia, dar au decis să nu o facă. În cazul dronelor observate lângă Aeroportul din Copenhaga, apropierea aeronavelor încărcate cu combustibil și pasageri, precum și a clădirilor rezidențiale, a împiedicat doborârea acestora. Șeful Statului Major General, Michael Hildgaard, a declarat că armata era pregătită să doboare dronele joi, dar a decis să nu o facă după o „evaluare generală a riscurilor”.
„Acest lucru evidențiază provocarea protejării infrastructurii naționale critice”, spune Douglas Barry, cercetător senior la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS). El numește protejarea infrastructurii critice o „sarcină uriașă”, „în special acolo unde adversarii nu încearcă să o deterioreze, ci doar să provoace daune”.
