Prin desfiintarea SIIJ se doreste, din nou, controlul asupra justitiei. Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) este singura structura de parchet complet in afara controlului politic. Acesta e motivul pentru care politicul doreste cu ardoare desfiintarea sa, a scris pe facebook Dana Gîrbovan,Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România.
POSTAREA DANEI GÎRBOVAN
Sefii PICCJ, ai DNA si ai DIICOT, precum si sefii de sectie ai acestora, unde se vor intoarce dosarele cu magistrati daca SIIJ va fi desfiintata, sunt numiti politic, de catre Presedintele Romaniei la propunerea Ministrului Justitiei.
Este inadmisibil ca se ignora ostentativ motivul principal pentru care SIIJ a fost creata: modul in care dosarele cu magistrati erau instrumentate, in special de catre DNA, devenise o presiune reala asupra judecatorilor.
Este deja de notorietate ca in repetate randuri procurori DNA au anchetat judecatori pentru ca nu au fost de acord cu solutiile pronuntate, ca au incalcat secretul deliberarii judecatorilor, ca au deschis din oficiu dosare judecatorilor si le-au tinut deschise cu anii.
In fostul CSM, de exemplu, aproape toti membrii aveau dosare la DNA. Raportul Inspectiei Judiciare – si el ingnorat, in ciuda faptului ca a fost validat de Plenul CSM – este dovada clara in acest sens.
Este inadmisibil ca nu se discuta despre motivele pentru care o parte importanta a judecatorilor au sustinut infiintarea SIIJ, iar explicatia nu poate fi decat una singura: se doreste revenirea la vechile practici de presiune asupra judecatorilor si, implicit, de control asupra justitiei.
In ceea ce priveste Memorandumul elaborat de Ministerul justitiei, nu doar ca acesta ignora opiniile exprimate de judecatorii Inaltei Curti de Casatiei si Justitiei, ai Curtii de Apel Bucuresti – judecatorii care simt cel mai puternic presiunile, avand competenta in dosare ce vizeaza politicienii de la varful puterii – sau ai altor curti de apel din tara, dar prezinta trunchiat si, punctual, chiar eronat pozitia Comisiei de la Venetia cu privire la SIIJ.
Astfel, Comisia de la Venetia apreciaza modalitatea de numire a procurorilor in noua sectie: „Este vorba în special de implicarea CSM în numirea procurorului sef al Sectiei, precum si a procurorilor din cadrul Sectiei, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie specială înfiintată în cadrul Consiliului. Acelasi mecanism este preconizat si pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecători si procurori) este importantă întrucât Sectia, desi va fi condusă de un procuror sef, va investiga atât procurori cât si judecători.
86. De asemenea, indicarea cu precizie în legii a criteriilor (inclusiv cel putin 18 ani vechime în functia de procuror) si a conditiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidati asigură câteva garantii importante de calitate si, să sperăm, de impartialitate pentru numirile în această sectie sensibilă.”
Cu toate ca implicarea Plenului CSM este explicata si laudata de Comisia de la Venetia, acest argument – al implicarii Plenului – este folosit de ministrul justitiei Catalin Predoiu ca motiv de desfiintare a SIIJ.
De asemenea, expertii Comisiei de la Venetia recomanda expres Guvernului sa „Regandeasca propunerea de infiintare a unei structuri de parchet separate pentru investigarea infractiunilor comise de judecători si procurori; recurgerea la procurori specializati, combinată cu mecanisme procedurale de protectie efective, pare o alternativă adecvată în această privintă”.
Or, Guvernul nu isi propune sa „regandeasca” nimic, cu atat mai mult sa vina in contrapondere cu mecanisme procedurale de protectie efectiva, ci pur si simplu doreste desfiintarea SIIJ si revenirea la status quo-ul initial, adica la presiunile asupra judecatorilor.