4 C
București
sâmbătă, noiembrie 27, 2021
AcasăActualitateCum a deraiat Drulă la Fetești

Cum a deraiat Drulă la Fetești

-

Deraierile de le Fetești, produse la un interval de 24 de ore, au scos la iveală amatorismul și dezinteresul față de calea ferată al celor care conduc Ministerul Transporturilor și CFR Călători. Mii de oameni au fost batjocoriți în drumul lor dinspre sau spre litoral, iar ministrul Cătălin Drulă nu numai că nu s-a deplasat la fața locului, așa cum impunea o asemnea situație de criză, dar nici măcar nu și-a cerut scuze pe Facebook. Pe de altă parte, operatorul feroviar de stat, condus de Ovidiu Vizante, coleg de partid (USR) cu ministrul și pus în funcție de acesta, a comunicat defectuos și a luat decizii greșite, punând la încercare nu numai nervii călătorilor, ci și abilitățile lor fizice, scrie Club Feroviar.

CE SUSȚINE CLUB FEROVIAR:

Să luăm pe rând greșelile care s-au făcut după deraierile de la Fetești.

1. Cătălin Drulă nu s-a dus la locul accidentului și nu și-a cerut scuze

Deraierile de le Fetești moțiunea de cenzură a picat Cătălin Drulă a mers cu trenul
De când este ministru, Cătălin Drulă a mers o singură dată cu trenul. Ironia sorții: pe M 800

Vom începe de la vârf. O succesiune de accidente feroviare grave, așa cum au fost cele două deraieri produse într-un interval de 24 de ore, ar fi impus, în orice țară, deplasarea la fața locului a ministrului Transporturilor, oricare ar fi fost el.

Ei bine, Cătălin Drulă nu numai că nu a făcut acest lucru, dar pentru el accidentele nici măcar nu au existat. Până la ora publicării acestui articol, pe contul său de Facebook, mediul său preferat de comunicare (este foarte prezent atunci când este vorba de lucruri pozitive), nu apare nicio referire la cele două deraieri de la Fetești, darămite să le prezinte scuze călătorilor din trenurile care au avut întârzieri record și au fost umiliți.

2. Comunicarea, o necunoscută pentru Ovidiu Vizante în ce privește deraierile de le Fetești

Evident, a fost vorba de un caz de forță majoră, care nu-i poate fi imputat operatorului feroviar de stat. Ce-i poate fi reproșat însă șefului CFR Călători, Ovidiu Vizante, numit în funcție de Cătălin Drulă, este lipsa de comunicare post-eveniment. Călătorii care se aflau în trenurile ce circulau pe Magistrala 800 au fost în permanență într-o stare de  incertitudine și nesiguranță. Asta pentru că nu au fost informați când și cum vor ajunge la destinație. De exemplu, unul dintre controlorii trenului IRN 1945 Mangalia-Oradea nu a știut ce să le spună pasagerilor care-și cumpăraseră bilete cu destinația finală Ciulnița sau București Băneasa. Și asta pentru că nici lui nu i s-a comunicat de către șefii săi ierarhici.

Trenuri în gara Constanța așteptând să plece spre Fetești

Într-un final, le-a spus să coboare la Fetești, unde va veni  un tren să-i preia. Nu a știut însă să răspundă la întrebările legate de când va veni trenul respectiv și pe ce traseu se va deplasa spre București. Nici la întrebarea legată de ora sosirii la Ploiești Vest nu a știut să răspundă. Trenul a fost deviat pe la Țăndărei-Făurei-Buzău, probabil singura decizie înțeleaptă luată de CFR Călători pentru ca pasagerii cu destinația Ardeal să ajungă la destinație cu o întârziere cât mai mică.

4. Contorsionism în stația Fetești. De ce nu s-a făcut transbordarea la Cernavodă sau Medgidia?

Așa arată ”peronul” pe care au fost nevoiți să coboare oamenii la Fetești

Cum spuneam, călătorilor li s-a spus să coboare la Fetești. O misiune de grea încercare pentru oamenii în vârstă sau cu mobilitate redusă, dar și pentru cei însoțiți de câini, pentru care au plătit bilet de tren.

Și asta pentru că la Fetești nu există peroane. Stația a fost ”uitată” la modernizarea Magistralei 800 și abia recent autoritățile au dat undă verde pentru începerea lucrărilor. În consecință, distanța de la scara trenului și până la dalele de beton ce țin loc de peron este foarte mare, făcând foarte dificilă coborârea.

Cum dai jos din tren, într-o stație fără peron, un câine de 42 kg pentru care s-a plătit bilet?

Transbordarea ar fi putut fi făcută la Cernavodă Pod sau la Medgidia, stații în care sunt europeroane. Sau, și mai bine, trenul special ar fi putut fi format din gara Constanța și să nu mai fie deloc nevoie de transbordare, decât pentru cei care  veneau de la Mangalia sau din stațiunile din sudul litoralului.

4. De ce nu s-a făcut transbordare auto?

Rămânând la problema transbordării,  conducerea CFR Călători a ales soluția complicată în locul  celei simple.

Concret, călătorii au fost preluați de o garnitură care a circulat pe ruta Fetești-Țăndărei-Slobozia Veche-Ciulnița-București Nord. Tot pe aici au fost deviate și trenurile care se îndreptau spre București Nord. Un traseu ocolit și pe care se află multe porțiuni cu restricții de viteză.

Soluția mult mai simplă ar fi fost transbordarea auto, adică CFR Călători să le pună la dispoziție autocare care să-i ducă direct la București, pe Autostrada Soarelui. Cum era vorba de un caz de forță majoră, se putea face rapid un contract prin încredințare directă cu o firmă de transport rutier de persoane care să furnizeze acest serviciu.

5. Cauza deraierii de miercuri, în ograda lui Mihai Frăsinoi

Până acum am vorbit despre efectele deraierilor, dar să vedem și  cauzele. În deraierea de miercuri a fost implicat un tren al Rofersped, casa de expediții a CFR Marfă, societate condusă de Mihai Frăsinoi, și el coleg de partid cu Cătălin Drulă.

Cauzele exacte ale accidentului feroviar grav vor fi stabilite după finalizarea investigației derulate de AGIFER, însă tot mai multe surse din domeniul feroviar indică o osie ruptă. Deci, din primele informații, ar fi vina operatorului feroviar. Sigur, nu este exclusă nici in fluența negativă a infrastructurii aflate în stare de degradare, căci, așa cum am menționat mai sus, sistemul de linii din stația Fetești nu a fost inclus în modernizarea M800 București-Constanța.

- Advertisment -
[td_block_1 custom_title="Must Read" limit="4" f_header_font_transform="uppercase" ajax_pagination="next_prev" category_id="" sort="" category_ids="10,9" offset="2"]