În Franța domnește haosul politic. Situaţia pune presiune pe președintele Emmanuel Macron. Care este impactul acestor turbulenţe la nivel internațional?, se întreabă Deutsche Welle.
Protestul seamănă, ca de obicei în Franța, cu o petrecere stradală. Baloane mari se ridică de pe vehiculele sindicatelor. Din boxe răsună muzică. De-a lungul traseului prin estul Parisului, numeroși comercianți vând cârnați și băuturi. Potrivit autorităților, 55.000 de oameni au participat la protestele din Paris; în întreaga Franța numărul a fost de 500.000. Sindicatele au vorbit despre un milion de demonstranți în țară. Dar atmosfera jovială maschează o furie tot mai mare a francezilor față de politicienii lor — mai ales față de președintele Emmanuel Macron. Potrivit sondajelor, doar 17 la sută dintre francezi mai au o opinie pozitivă despre el, un nou record negativ. Presiunea asupra sa crește şi are consecințe la nivel internațional.Furia față de situația politică era resimțită și de Carine Torset, care joi după-amiază, împreună cu circa 50 de colegi din industria jocurilor video, a mărșăluit prin Paris.
„Este pentru prima dată când participăm cu un grup la un protest”, spune tânăra de 33 de ani, membră a sindicatului CGT, pentru DW. Ea vorbește despre un „șoc” și o anumită resemnare pe care le-a simțit când fostul prim‑ministru François Bayrou a anunțat la mijlocul lui iulie că anul viitor vrea să economisească aproximativ 44 de miliarde de euro și să reducă deficitul bugetar al Franței la 4,6% din Produsul Intern Brut.
Anunțurile au determinat sindicatele franceze să stabilească ziua de protest pentru luna septembrie. În special pentru că Bayrou voia să desființeze două sărbători legale, să facă reduceri în sectorul sănătății și să reformeze sistemul de asigurări pentru șomaj.
Faptul că prim-ministrul a eșuat între timp în a obține un vot de încredere în parlament și că Macron l-a înlocuit cu Sébastien Lecornu, până atunci ministrul Apărării, pentru Torset nu schimbă mare lucru. „Lecornu este și mai rău decât Bayrou și cu siguranță va dori să impună măsuri de austeritate și mai dure”, subliniază ea. „Avem nevoie în sfârșit de un prim-ministru de orientare stângistă care să facă ceva pentru cei cu venituri mici și să ia impozite de la cei bogați.”
Lecornu a renunțat între timp la ideea desființării sărbătorilor legale, dar nu și-a făcut public proiectul de buget — el trebuie prezentat Parlamentului la începutul lunii octombrie. Prim-ministrul negociază în prezent planurile cu grupurile parlamentare, unde nu are majoritatea, ci se bazează pe o guvernare minoritară instabilă din centru și dreapta conservatoare. Foștii miniștri funcționează ca guvern de tranziție.
Acest lucru afectează ceea ce se numește motorul franco-german, considerat în Uniunea Europeană (UE) drept un pol de referință, spune Paul Maurice, secretar general al Comitetului de studii pentru relațiile franco-germane Cerfa de la think tank‑ul parizian Ifri. „Munca la numeroasele niveluri administrative în comitete bilaterale continuă, dar conform unei reglementări din 2024 miniștrii de tranziție din Franța iau decizii doar când acestea sunt absolut necesare — de exemplu într-o criză financiară”, explică expertul pentru DW. „În plus, ai nevoie de bani pentru a avansa proiectele, de exemplu investițiile în apărare, care, de altfel, reprezintă una dintre prioritățile la nivel european.”
Că situația actuală afectează prestigiul Franței este de acord și Jean Pisani‑Ferry, Senior Fellow la institutul de cercetare economică Bruegel din Bruxelles și profesor de economie la universitatea pariziană Sciences Po. „Președintele unei țări cu dificultăți financiare este, în mod clar, slăbit. Vocea țării sale are mai puțină putere, inclusiv în negocieri la nivel european”, spune Pisani‑Ferry pentru DW. „Trebuie restabilit echilibrul bugetar. Dar asta nu va fi simplu. Este important ca economia Franței să crească în continuare. Economisirea a 44 de miliarde de euro este prea ambiţioasă. În plus, măsurile ar trebui distribuite echitabil între cei cu venituri mici și cei cu venituri mari.”
