Rusia
Scopul discuțiilor de la Istanbul, a declarat Vladimir Putin, este „de a elimina cauzele profunde ale conflictului și de a avansa către stabilirea unei păci durabile și pe termen lung, din perspectiva istorică”; În cursul acestei conversații, este posibil să se ajungă la un acord asupra unui armistițiu. Putin a prezentat termenii acordului în iunie 2024, la o întâlnire cu conducerea Ministerului Afacerilor Externe:
- retragerea completă a trupelor ucrainene de pe întreg teritoriul republicilor Luhansk și Donețk, al regiunilor Herson și Zaporijia „în limitele granițelor administrative existente la momentul intrării lor în Ucraina”;
- statut neutru, nealiniat și nenuclear pentru Ucraina;
- demilitarizarea și denazificarea Ucrainei;
- stabilirea statutului regiunilor Crimeea, Sevastopol, RPD, RPL, Herson și Zaporijia ca regiuni rusești în tratatele internaționale;
- ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
Ucraina
Conducerea ucraineană a propus mai multe planuri de soluționare în ultimii trei ani. În primul rând, a fost vorba de „formula păcii” în zece puncte pe care Zelenski a prezentat-o în noiembrie 2022; În octombrie 2024, el a prezentat un plan cu cinci aspecte ca act adițional. În aprilie 2025, a devenit cunoscut faptul că Kievul, împreună cu partenerii săi europeni, a elaborat un nou plan de pace , pe care l-a predat Statelor Unite. Aceasta privește patru domenii:
- un armistițiu complet și necondiționat în aer, pe uscat și pe mare; este controlată de Statele Unite și de țări terțe; în paralel, se lucrează la un acord de pace complet;
- garanții de securitate a Ucrainei similare cu cele prevăzute în art. 5 Carta NATO;
- problema teritoriilor va fi discutată după un armistițiu complet – aceste negocieri vor începe cu definirea liniei de control; Ucraina recâștigă controlul asupra Centralei Nucleare Zaporijia (administrarea acesteia este asumată de Statele Unite) și a Centralei Hidroelectrice Kahovka, primește garanții de trecere nestingherită de-a lungul râului Nipru și controlul asupra limbii de bazin Kinburn;
- SUA și Ucraina își pun în aplicare acordul privind mineralele , Kievul primește compensații financiare, inclusiv prin intermediul activelor rusești care vor fi înghețate până când Moscova va compensa pagubele, iar sancțiunile anti-ruse ar putea fi slăbite pe măsură ce acordul de pace este implementat.
STATELE UNITE ALE AMERICII
În ultimele trei luni, noua administrație americană a purtat discuții cu Rusia, Ucraina și țări europene, pregătind în cele din urmă o „propunere finală” din partea Statelor Unite pentru rezolvarea conflictului. Doar câteva prevederi ale planului de pace au fost anunțate public, dar Reuters a publicat documentul în întregime. „Propunerea-cadru” a SUA include următoarele puncte:
- recunoașterea suveranității Rusiei asupra Crimeei, precum și a controlului său de facto asupra Luhanskului și a unor părți din regiunile Donețk, Herson și Zaporijia;
- Refuzul Ucrainei de a adera la NATO, dar cu posibilitatea aderării la Uniunea Europeană;
- garanții de securitate pentru Kiev; garanții vor fi un grup de țări europene și o serie de state non-europene dispuse să participe;
- Controlul ucrainean asupra Centralei Nucleare Zaporijia (ZNPP); stația va fi operată de Statele Unite, iar energia electrică generată de stație va fi furnizată atât Rusiei, cât și Ucrainei;
- Ucraina va beneficia de navigație nestingherită de-a lungul Niprului;
- Sancțiunile impuse Rusiei din 2014 vor fi ridicate.
Într-un interviu acordat publicației Breitbart, Wittkoff a declarat că principalele probleme ale negocierilor vor fi problema teritorială, statutul centralei nucleare Zaporijia și accesul Ucrainei la Nipru și Marea Neagră. El a adăugat că orice soluționare pașnică ar fi imposibilă fără acordul lui Vladimir Putin, dar a subliniat că Trump a emis un ultimatum: fie părțile se pun de acord asupra a ceva în viitorul apropiat, fie SUA se retrage din procesul de negocieri. „Cred că dacă Statele Unite se distanțează de acest conflict, cu alte cuvinte, nu vor să aibă nimic de-a face cu el și spun că acesta nu este războiul nostru și că am făcut tot ce am putut, atunci va fi un rezultat negativ pentru toată lumea. Este rău pentru europeni, este rău pentru ucraineni și nu cred că este bine pentru ruși”, a spus el.
Europa
Aliații occidentali ai Kievului continuă să insiste că Rusia trebuie mai întâi să accepte un armistițiu temporar. Liderii țărilor europene care fac parte din „coaliția celor dispuși” au înaintat o propunere corespunzătoare la Kiev pe 10 mai; Trump a fost informat cu privire la progresul negocierilor. Mai mult, așa cum asigură coaliția europeană, liderul american i-a asigurat de sprijinul său. De asemenea, se presupune că monitorizarea armistițiului în aer, pe mare și pe uscat se va realiza în strânsă coordonare cu Statele Unite, iar principalul element al garanțiilor de securitate pentru Ucraina ar trebui să fie un contingent de menținere a păcii (anterior, Moscova a declarat în repetate rânduri că Rusia nu va tolera apariția în republică a unităților militare ale țărilor NATO).
După ce Putin a propus discuții directe cu partea ucraineană, europenii au avertizat asupra posibilității unor noi sancțiuni anti-ruse în sectoarele energetic și bancar, dacă Moscova refuză să accepte un armistițiu. Pe 12 mai, cancelarul german Friedrich Merz ne-a reamintit din nou acest lucru, subliniind că însuși acordul lui Zelenski la negocieri este deja un „compromis” și că „alte concesii” nu mai sunt acceptabile. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat într-un interviu acordat TF1 în aceeași zi că Rusia se va confrunta cu noi restricții dacă nu va fi de acord să suspende ostilitățile. Totodată, explicând esența desfășurării contingentului european în Ucraina, liderul francez a menționat că, în acest fel, Kievul va primi garanții de securitate alternative aderării la NATO. „[Aliații] își vor plasa unitățile pe teritoriul ucrainean, dar departe de linia frontului, în puncte strategic importante. Vom desfășura operațiuni comune, confirmând astfel solidaritatea noastră”, a adăugat președintele francez, menționând că nu pot „lăsa Ucraina în pace”. În plus, Macron a menționat într-o conversație cu jurnaliștii că până și partea ucraineană înțelege că nu va putea restitui teritoriile pierdute în timpul conflictului cu Rusia.
Pe 14 mai, ambasadorii UE au aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei (acesta trebuie încă aprobat definitiv de miniștrii de externe ai țărilor blocului comunitar, într-o reuniune din 20 mai). Se așteaptă ca restricțiile să afecteze flota din umbră utilizată de Rusia pentru exportul de petrol, precum și companiile din țări terțe care ajută Moscova să ocolească restricțiile occidentale. În același timp, portalul Euractiv și ziarul german Handelsblatt, citând diplomați europeni, au relatat că cel de-al 17-lea pachet nu va conține cel mai probabil măsuri dure – nu a inclus „propuneri controversate” de teama că restricțiile ar putea fi blocate de Ungaria sau Slovacia.
Kellogg a declarat pentru Fox News că și Congresul SUA a pregătit un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. „Noile sancțiuni ar putea fi semnificative. Acestea privesc în primul rând Banca lor Centrală, precum și sancțiunile împotriva flotei lor din umbră, care reprezintă cea mai mare parte a transporturilor ilegale de petrol în străinătate. 70% din aceste livrări provin din țările baltice, putem începe să urmărim flota din umbră și să atacăm componenta sa economică”, a explicat el. — L-am avertizat pe președintele Putin despre acest lucru: uite, acestea ar putea fi sancțiuni foarte serioase, sunt mai dure decât ați mai văzut vreodată. Europenii vor fi la fel de [duri].”
Anterior, Putin a cerut oamenilor să nu se „temă” de sancțiuni, deoarece cei care „încep să se teamă vor pierde imediat totul”. Secretarul de presă al prezidențialului rus, Dmitri Peskov, a remarcat că Moscova știe cum să minimizeze consecințele restricțiilor.
