Motivul pentru care asociaţia condusă de Dan Tanasă câştigă zeci de procese împotriva autorităţilor locale secuieşti este că legile sunt interpretate în mod eronat, de aceea ar fi nevoie ca prevederile legale cu privire la utilizarea limbilor minorităţilor să fie reglementate mai precis, a declarat Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pentru portalul clujean de ştiri Maszol.ro, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Portalul l-a contatctat pe preşedintele CNCD după ce asociaţia lui Dan Tanasă (pe care presa maghiară din România obişnuieşte să îl numească “reclamatorul de serviciu”), Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), a câştigat un proces împotriva Primăriei Miercurea-Ciuc şi CNCD.
Asociaţia lui Tanasă a depus o plângere la CNCD în 2019, în timpul mandatului primarului Róbert Kálmán Ráduly, susţinând că populaţia română a oraşului a fost discriminată pe motive etnice în urma faptului că ediţia în limba română a publicaţiei în care apar ştirile municipalităţii are doar patru pagini, iar ediţia în limba maghiară, opt pagini.
CNCD a considerat că practica primăriei nu constituie o discriminare, prin urmare, în 2020 ADEC a intentat un proces atât împotriva ADEC, cât şi împotriva Primăriei Miercurea-Ciuc.
Iniţial, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea, însă în urma unui recurs, cauza a fost rejudecată, iar prin sentinţa sa din 27 martie, instanţa a calificat cazul drept un caz de discriminare.
Sentinţa dispune ca Primăria Miercurea Ciuc să achite o amendă în cuantum de 4000 de lei, scrie pe portalul instanţelor de judecată din România. Attila Korodi, actualul primar al oraşului Miercurea-Ciuc, a declarat pentru Maszol că va contesta decizia. Procesul nici nu mai are obiect, întrucât de când s-a formulat plângerea împotriva municipalităţii, publicaţia Primăriei Miercurea-Ciuc apare cu un număr identic de pagini în ambele limbi.
În ultimii ani, asociaţia condusă de Dan Tanasă a intentat zeci de procese împotriva unor primării din Transilvania, şi mai ales din Secuime, pe care îi acuză de discriminare din cauza utilizării limbii maghiare şi a unor simboluri. În numeroase cazuri, instanţa a dat dreptate ADEC şi i-a obligat pe edilii maghiari să achite amenzi.
Maszol l-a întrebat despre sentinţă şi pe preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, care a relatat că potrivit instanţelor din România, orice conţinut oficial al unor instituţii publice trebuie publicat şi în limba română într-o cantitate şi calitate identică, indiferent de proporţia pe care o au persoanele de etnie română în cadrul populaţiei unei aşezări. “Acest lucru nu era obligatoriu nici măcar înainte de 1989, şi nici nu s-au tradus integral publicaţiile”, scrie portalul, citându-l pe preşedintele CNCD.
Potrivit lui Csaba Asztalos, “jurisprudenţa s-a format astfel din cauza interpretării incorecte a legilor”. În opinia sa, faptul că informaţiile sunt prezentate într-un număr de pagini diferit în cealaltă limbă, poate fi considerat, cel mult, o discriminare lingvistică, dar în niciun caz o discriminare etnică.
Preşedintele CNCD a subliniat că aceste situaţii ar trebui reglementate mai precis, întrucât interpretarea instanţelor face ca eforturile administraţiilor locale de a avea o publicaţie şi într-o limbă minoritară să devină “imposibilă”. Practicii actuale a instanţelor i-ar pune capăt dacă Parlamentul României ar modifica legea şi ar reglementa mult mai precis drepturile de utilizare a limbilor minorităţilor, a spus Asztalos.
