Liderii PNL și PSD s-au întrecut, în primele două luni ale lui 2022, în anunțarea unor măsuri economice care vor sprijini populația vulnerabilă. Intenția declarată era ca șocul scumpirilor din zona de energie, gaz sau carburant să poată fi mai ușor suportat. Analiștii economici consultați de Europa Liberă remarcă, însă, discursul demagogic și absența unor decizii concrete.
Reducerea TVA pentru alimente, scăderea TVA în zona de energie, pentru carburant sau chiar diminuarea taxei de la 19% la 17% au fost soluții vehiculate în mod repetat de liderul PSD, Marcel Ciolacu, sau de președintele PNL, Florin Cîțu.
PSD s-a opus, chiar în săptămâna invaziei din Ucraina, ca TVA să fie redusă de la 19% la 17%, iar CAS (n.r. – contribuțiile sociale) să scadă de la 25% la 20%. Ambele idei fuseseră avansate de liderul PNL. Surse din PSD au susținut că impactul bugetar ar fi fost de 30,5 miliarde de lei.
Social-democrații nu au precizat, însă, care ar fi fost impactul reducerii accizei la carburant, măsură propusă de Marcel Ciolacu.
Liderul PSD a afirmat că reducerea accizei la carburant ar duce la scăderea prețului carburantului cu 1 leu pe litru. Florin Cîțu susținea că reducerea accizei la carburant pentru trei luni ar avea un impact bugetar de 3 miliarde de lei.
Măsura, prezentată ca o decizie fermă a Coaliției, nu a mai fost aplicată. Comisia Europeană nu a fost de acord cu reducerea accizei la carburant.
În luna ianuarie, România s-a împrumutat cu peste 38 de miliarde de lei, în special din piața externă. Din această sumă, 9,6 miliarde de lei reprezintă componenta de PNRR.
Profesorul de economie Cristian Păun susține că ar trebui „să ne luăm cu mâinile de cap”, dar realitatea este că „nu sunt bani la buget, iar deficitul cronic este acoperit prin împrumuturi pe bandă rulantă, cu 6% dobândă la euro”. Potrivit acestuia, este cea mai mare dobândă la care se împrumută România din 2013 și până în prezent, mai spune Europa Liberă.
