Epidemia de coronavirus şi izolarea populaţiei a creat o situaţie cel puţin bizară: zeci, dacă nu chiar sute de preoţi din Eparhia Iaşului au ajuns să nu aibă ce să mai pună pe masă familiei şi, în disperare de cauză, să ceară ajutorul superiorilor. Este cazul mai ales al preoţilor cu familii mai grele, cu copii, cu soţii în şomaj tehnic sau fără serviciu, ştiut fiind că venitul preoţilor este doar într-o foarte mică măsură, sub 500 lei/lună, asigurat din afara contribuţiilor oferite de comunitate. Mitropolia lucrează în aceste zile la o evidenţă a acestor cazuri, ce va fi finalizată luni. Cifrele adunate până acum arată că ar fi vorba de trei sau chiar patru sute de preoţi aflaţi în situaţii delicate, scrie Ziarul de Iași.
Numeroşi preoţi din Eparhia Iaşilor, din judeţul Iaşi, dar şi din Botoşani şi Neamţ, se află într-o situaţie critică în urma restrângerii activităţii şi închiderea bisericilor din cauza riscului de răspândire a infecţiei cu noul coronavirus. Mai mulţi dintre nu îşi mai pot strânge banii de salariu, iar cum preotesele sunt în şomaj sau nu muncesc, nu au cu ce să îşi hrănească familiile, şi au nevoie de ajutorul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. De aceea, la nivelul Mitropoliei are loc o centralizare a situaţiei persoanelor care au nevoie de ajutor până luni, când se va şti exact un număr concret de preoţi aflaţi în această situaţie. Cifrele generale până acum însă vorbesc de peste 3, poate chiar 400 de preoţi, în contextul în care în Eparhie sunt circa 1.200.
„În Eparhie, în general, în toate judeţele – Iaşi, Botoşani şi Neamţ – este o situaţie delicată fiindcă bisericile nu mai au niciun fel de venit, iar donaţiile care veneau înainte s-au rărit foarte mult şi ele, astfel că avem preoţi în situaţii complicate“, a declarat pr. Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Fiecare preot primeşte, ca remuneraţie lunară, o contribuţie de la stat corelată cu diferite vechimi şi funcţii din învăţământul preuniversitar. Pr. Constantin Sturzu a explicat însă că banii respectivi sunt folosiţi pentru a acoperi taxele pe muncă, precum impozit, contribuţiile la pensii şi la asigurările de sănătate, iar din acea contribuţie primită de la stat un preot rămâne cu maximum 500 de lei pe lună, în funcţie de nivelul, grupa şi gradul de salarizare. Diferenţa până la salariul integral şi-o completează un preot din contribuţiile din parohie şi din vânzările făcute în cadrul bisericii, cum ar fi lumânările.
„Lumânările vin cu un preţ din fabrică, parohia cumpără prin Protopopiat, şi au voie să îşi pună un adaos, şi de acolo le rămâneau bani ca să plătească utilităţile şi din diferenţă să completeze la salariu sau la donaţiile pentru cheltuielile parohiei. Facturile la utilităţi au mai scăzut în ultima vreme, pentru că accesul credincioşilor este interzis, şi unele biserici stau mai mult închise, dar tot au fost încălzite când s-au ţinut slujbele, spre exemplu“, a declarat pr. Constantin Sturzu.
