Copia Coroanei de Oţel folosită în timpul funeraliilor Regelui Mihai I face parte din colecţia Muzeului Peleş, a declarat pentru MEDIAFAX directorul MNIR, care a explicat că originalul nu poate fi folosit date fiind prevederile legale şi lipsa unei solicitări în acest sens.
Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a precizat, vineri, că organizatorii funeraliilor Regelui Mihai I nu au solicitat Coroana de Oţel originală, aflată în colecţia instituţiei muzeale, pentru a o aşeza pe sicriul Majestăţii Sale Defuncte, după ce, în urmă cu o zi, directorul muzeului a spus că nu era posibilă folosirea acesteia în cadrul ceremoniilor funerare, pentru că nu este prevăzut în legislaţie un astfel de scop.
„Dorim să menţionăm faptul că Muzeul Naţional de Istorie a României nu a primit din partea organizatorilor funeraliilor nicio solicitare de împrumut a Coroanei de oţel a Regilor României. Împrumutul bunurilor culturale mobile se supune unei proceduri speciale, fiind necesară avizarea din partea Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. În condiţiile în care ni s-ar fi solicitat împrumutul coroanei, şi doar după verificarea tuturor condiţiilor de păstrare a acesteia, puteam parcurge această procedură”, a transmis MNIR, printr-un comunicat de presă.
În timpul funeraliilor Regelui Mihai este folosită o copie a Coroanei de Oţel, cea originală fiind cea purtată pentru prima dată de regele Carol I. Replica face parte din colecţia Muzeului Naţional Peleş, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX directorul Muzeului de Istorie a României din Bucureşti (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Întrebat de MEDIAFAX dacă au fost făcute demersuri din partea Casei Regale pentru ca la ceremonii să fie folosită Coroana de Oţel originală, Oberländer-Târnoveanu a declarat: „Evident că nu s-au făcut. Dar sigur că nu s-au făcut”.
Acesta a explicat că, din punct de vedere legal, originalul nu poate fi folosit în astfel de ceremonii.
„Dacă nici nu s-a solicitat, înseamnă că toată lumea sau cei care ar fi fost în măsură să solicite ştiau că nu este posibil legal. N-am fost implicaţi niciodată. Deci nu a existat nicio discuţie în acest sens”, a mai spus directorul MNIR.
„Legea este obligatorie să fie respectată. Acesta este punctul meu de vedere, pentru că sunt obligat să respect legea. Nu există soluţii de eludare a legii decât mergând dincolo de Codul penal şi eu nu vreau să mă duc dincolo de Codul penal”, a mai declarat Oberländer-Târnoveanu.
Directorul MNIR a declarat pentru MEDIAFAX că replica folosită la funeraliile Regelui Mihai face parte din colecţia Muzeului Naţional Peleş.
„Nu este din colecţia noastră. Este simplu de verificat, Coroana de Oţel este clasată în categoria Tezaur şi figurează în lista obiectelor clasificate la CIMEC (Institutul Naţional al Patrimoniului, n.r.) şi, de asemenea, şi pe site-ul nostru are descriere şi este în expunere”, a mai spus directorul MNIR.
Întrebat câte copii autorizate ale coroanei există, în afara celei din colecţia Muzeului Peleş, Oberländer-Târnoveanu a declarat: MNIR deţine o „copie din răşină siliconică pe care o folosim din când în când în anumite prezentări. Restul, nu am informaţii să existe copii autorizate în alte instituţii”.
„Originalul nu poate fi folosit decât în condiţii legale”, a mai spus acesta.
Reprezentanţii muzeului Peleş au confirmat, vineri, pentru MEDIAFAX că la funeraliile Regelui Mihai I este folosită o copie a Coroanei de Oţel, care face parte din colecţia instituţiei, fiind în mod obişnuit expusă pentru public în Sala de Arme a castelului.
Potrivit site-ului MNIR, „la 13/25 martie 1881, în Adunarea Deputaţilor a fost depus proiectul de lege prin care Parlamentul proclama ca România să ia titlul de Regat iar Carol şi moştenitorii săi titlul de Rege al României. Festivităţile proclamării regatului au fost stabilite pentru data de 10/22 mai 1881, când se împlineau cincisprezece ani de la urcarea pe tronul României a principelui Carol I.
Pentru principele Carol I s-a confecţionat o coroană din oţelul unuia dintre tunurile turceşti capturate de români la Plevna, în timpul războiului de independenţă din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricaţie germană, marca Krupp. Coroana de oţel a României a fost confecţionată la Arsenalul Armatei, situat pe Dealul Spirii din Bucureşti. Aceasta are forma obişnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oţel decorat cu romburi şi perle din oţel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea «Trecerea Dunării». Cu aceeaşi coroană s-a încoronat şi Regele Ferdinand, la Alba Iulia, în octombrie 1922″.
Trupul neînsufleţit al Regelui Mihai este depus la Palatul Regal din Capitală, înmormântarea urmând să aibă loc sâmbătă, la Curtea de Argeş.
