Vicepreşedintele Senatului, social-democratul Titus Corlăţean, a atras atenţia, în cadrul Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI), că preşedintele şi Guvernul „au formulat atacuri politice inacceptabile în plan democratic” la adresa Parlamentului, Curţii Constituţionale şi Avocatului Poporului.
Potrivit unui comunicat al Senatului transmis joi AGERPRES, Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a luat parte la cea de-a 82-a reuniune plenară a ECRI, ale cărei lucrări s-au desfăşurat în format online.
În calitatea sa de reprezentant al Comisiei APCE pentru afaceri politice şi democraţie la ECRI, senatorul Corlăţean a avut o intervenţie pe marginea priorităţilor actuale ale APCE, care se concentrează în principal pe elaborarea şi adoptarea unor rapoarte cu recomandări pe tema impactului pandemiei de COVID-19 asupra societăţilor europene în diferite domenii socio-economice, se arată în comunicat.
Corlăţean a menţionat că în cadrul a cinci comisii APCE sunt în pregătire rapoarte în baza mai multor audieri, care au fost organizate în ultimele săptămâni, cu participarea reprezentanţilor Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi a altor experţi europeni.
„În continuare, a arătat că aceste comisii anterior menţionate examinează cu atenţie situaţia democraţiei şi modalităţile de gestionare de către guvernele statelor membre ale Consiliului Europei a impactului pandemiei de COVID-19 în plan naţional, funcţionarea instituţiilor democratice în perioade de criză, inclusiv din perspectiva rolului parlamentelor naţionale în exercitarea controlului democratic asupra guvernelor şi, în special cu privire la modul în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului au fost restrânse şi afectate în această perioadă”, se mai arată în comunicatul citat.
Corlăţean s-a referit în mod explicit la abordările din comisiile APCE de monitorizare, afaceri juridice şi drepturile omului şi afaceri politice şi democraţie din care face parte, inclusiv preocupările faţă de unele state membre care au recurs, în plan intern, la notificarea Secretarului general al Consiliului Europei, în baza art. 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, pentru a justifica adoptarea, în această perioadă, a unor măsuri în plan intern, care, în mai multe situaţii naţionale semnalate, au depăşit în mod abuziv limitele acceptabile pentru o perioadă de criză ale restrângerii drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Potrivit sursei citate, „Corlăţean a dat exemplul României, în care Preşedintele şi Guvernul au adoptat reacţii politice critice şi au formulat atacuri politice inacceptabile în plan democratic la adresa Parlamentului, Curţii Constituţionale şi Avocatului Poporului, care şi-au exercitat competenţele constituţionale de limitare a măsurilor guvernamentale sau, când situaţia a impus-o, au fost declarate neconstituţionale unele măsuri adoptate de Executiv, care au vizat restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.
Senatorul Corlăţean s-a referit şi la procedura iniţiată de Guvern de demitere în Parlament a Avocatului Poporului, demers care aduce atingere autorităţii şi independenţei acestei instituţii fundamentale în orice democraţie, o situaţie similară inacceptabilă fiind înregistrată şi la adresa Curţii Constituţionale.
În final, senatorul Corlăţean a propus ECRI, ca, alături de APCE şi de Comisia de la Veneţia, să examineze, ca temă de fond, modalitatea în care drepturile şi libertăţile fundamentale pot fi restricţionate sau sunt afectate demersurile de limitare democratică acceptabilă în perioadele de criză, cum este actuala pandemie de COVID-19 şi să formuleze recomandări de politică generală în acest domeniu.