În opinia promotorului, a Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), tocmai iniţiativa cetăţenească intitulată Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi sustenabilitatea culturilor regionale oferă singurul cadru principial numeroaselor nemulţumiri şi critici formulate de către europarlamentari la adresa Comisiei Europene. „Ea arată direcţia acţiunilor comune şi ar putea constitui fundamentul unei mişcări regionaliste europene” – a precizat, vineri, organizaţia transilvăneană agenţiei ungare de presă (MTI).
În comunicatul remis, CNS aminteşte că Parlamentul European (PE) a dezbătut joi, în plen, iniţiativa cetăţenească europeană promovată de organizaţie, menită să protejeze culturile regionale şi regiunile cu caracter etno-naţional. În opinia lor, în cadrul dezbaterii în plen „în rândul eurodeputaţilor s-a născut în sprijinul iniţiativei o unitate ce transcende partidele şi ideologiile politice”.
Totodată, Consiliul a reamintit că un consens similar s-a conturat şi în decursul audierii din cadrul Comisiei pentru dezvoltare regională. Conform celor arătate de CNS, europarlamentarii transilvăneni maghiari şi cei din Ungaria au susţinut în unanimitate iniţiativa şi au atras atenţia Comisiei Europene asupra omisiunilor sale repetate şi cumulative. „Comisia ignoră diversitatea Uniunii şi, în plus, nu ia în considerare nici voinţa cetăţenilor, subminând astfel democraţia directă” – se arată în comunicat.
CNS consideră deosebit de importantă poziţia grupului de europarlamentari Fidesz-KDNP, în opinia căruia „iniţiativa cetăţenească europeană menită să protejeze regiunile cu caracter etno-naţional nu este o afacere internă a vreunui stat membru, ci o chestiune profund europeană”. Consiliul reaminteşte că iniţiativa a fost susţinută şi de europarlamentarii care au comparat situaţia regiunilor cu caracter etno-naţional considerate insule culturale cu cea „a celor mai periferice regiuni, de frontieră sau chiar insulare”.
Promotorii au evidenţiat, de asemenea, că iniţiativa a fost interpretată de mai mulţi europarlamentari ca o oportunitate importantă pentru Uniunea Europeană de a lua măsuri de fond în vederea gestionării propriei probleme demografice, aceste măsuri fiind necesare cu precădere în regiunile cu caracter etno-naţional.
În opinia CNS, lipsa de recunoaştere a regiunilor cu caracter etno-naţional la nivelul UE şi adesea la nivelul statelor membre a fost o temă recurentă; în plus, mai mulţi vorbitori au atras atenţia Comisiei Europene asupra faptului că cetăţenii UE doresc un buget mai descentralizat.
CNS a mai menţionat că europarlamentarii români au adoptat o poziţie contrară consensului european stabilit şi s-au pronunţat, indiferent de apartenenţa lor politică, împotriva iniţiativei. „Este regretabil că nu au înţeles nici până acum conţinutul iniţiativei” – afirmă CNS în comunicat.
Consiliul a mai precizat următoarele: comisarul european pentru egalitate, Hadja Lahbib, ca reprezentantă a CE, a promis că organismul va decide până în data de 4 septembrie dacă va propune adoptarea unui act legislativ sau a oricărei alte măsuri ca urmare a iniţiativei.
CNS a înaintat Comisiei Europene iniţiativa cetăţenească referitoare la regiunile cu caracter etno-naţional în data de 4 martie. Iniţiativa cetăţenească europeană intitulată Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi sustenabilitatea culturilor regionale poate fi relaţionată cu articolul 174 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care enumeră regiunile de pe teritoriul UE cărora li se acordă atenţie deosebită în cadrul politicii de coeziune.
Conform opiniei CNS, şi regiunile cu caracter etno-naţional se includ în această înşiruire. Cei peste 1,2 milioane de semnatari ai iniţiativei cetăţeneşti solicită ca politica de coeziune a UE să acorde atenţie deosebită regiunilor care se disting de regiunile învecinate prin specificităţi naţionale, etnice, culturale, religioase şi/sau lingvistice.
Ca răspuns la o întrebare adresată de MTI, preşedintele SZNT, Balázs Izsák, a precizat recent că organizaţia este pregătită să se lupte din nou cu Comisia Europeană şi să declanşeze acţiuni în justiţie dacă aceasta din urmă ar respinge iniţiativa cetăţenească referitoare la regiunile cu caracter etno-naţional.
