Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), organizaţia care a iniţiat procesul de strângere a semnăturilor la nivel european pentru protecţia regiunilor naţionale, speră că se va continua strângerea semnăturilor şi că se va forma o nouă mişcare etno-regională europeană care trebuie clădită permanent în această direcţie, a declarat, duminică, Balázs Izsák, preşedintele CNS, pentru agenţia ungară de presă MTI.
Sâmbătă a expirat perioada de prelungire, cu şase luni, a
termenului limită pentru strângerea semnăturilor la nivel european
pentru protecţia regiunilor naţionale. Până în prezent au fost
adunate peste un milion de semnături. Pragul a fost atins şi în
alte două state membre: Lituania şi Croaţia, dar asta nu este încă
suficient pentru a putea ridica problema regiunilor naţionale la
nivelul factorilor de decizie europeni.
Comitetul cetăţenesc al iniţiatorilor s-a adresat, la începutul
lunii octombrie, vicepreşedintelui Comisiei Europene, Vera Jourová,
şi a solicitat prelungirea termenului de strângere a semnăturilor
cu încă trei luni, a explicat Balázs Izsák. Potrivit
politicianului, acest lucru este posibil datorită hotărârii
adoptate anterior de Consiliul European şi Parlamentul European
care prevede că, dacă va izbucni un nou val al epidemiei de
coronavirus, termenul poate fi prelungit.
Balázs Izsák a declarat că numărul semnăturilor a crescut cu 80
000 în ultimele şase luni, acestea fiind adunate exclusiv pe
platforme online, din cauza epidemiei. Preşedintele CNS a subliniat
că, în comparaţie cu alte iniţiative cetăţeneşti europene în curs,
cea lansată pentru protecţia regiunilor naţionale este cea mai de
succes după numărul semnăturilor adunate.
Acesta a subliniat că ultimele şase luni au avut beneficii care
nu pot fi cuantificate, deoarece noi organizaţii s-au alăturat
iniţiativei, au fost stabilite noi contacte, care sunt importante
în stabilirea unei mişcări europene a regiunilor naţionale pe lângă
crearea cadrului legislativ european. Printre rezultate, Balázs
Izsák a menţionat adoptarea şi sprijinirea iniţiativei de către
catalani şi de către sarzi.
După cum a explicat preşedintele CNS, el speră ca semnăturile
necesare să fie adunate şi în Spania, Suedia, Belgia şi Letonia,
deoarece scopul iniţiativei nu este doar atingerea numărului minim
de semnături. Din acest motiv nu vor să se concentreze doar asupra
unor ţări mici în care semnăturile sunt mai uşor de strâns. Este,
de asemenea, important ca iniţiativa cetăţenească să aibă şi o
relevanţă socială, şi să se găsească aliaţi pe termen lung.
Loránt Vincze, europarlamentar din partea UDMR şi preşedinte al
Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene (FUEN), a anunţat,
duminică, într-un comunicat, că este un succes parţial strângerea
semnăturilor necesare în încă două state membre, astfel Lituania şi
Croaţia s-au alăturat României, Ungariei şi Slovaciei, însă mai
trebuie strânse în alte două state membre cota minimă de semnături
pentru ca iniţiativa să aibă un succes deplin.
Politicianul a amintit că, în momentul în care a început
strângerea semnăturilor, s-a angajat ca UDMR şi FUEN să susţină,
prin intermediul relaţiilor lor europene, colectarea semnăturilor,
iar acum, în Croaţia şi Lituania, datorită acestor relaţii, s-a
ajuns la succes, se arată în comunicat.
Acesta consideră că procesul de strângere a semnăturilor merge
bine şi în Spania, datorită partenerilor basci şi catalani, unde au
fost deja adunate 25 000 de semnături din cele 40 000 necesare. În
cazul Sloveniei, mulţi au lucrat pentru cele 6 000 de semnături
obligatorii, dar este nevoie de o cooperare şi mai susţinută pentru
a reuşi, a explicat Vincze Loránt.