spot_img
2.9 C
București
marți, decembrie 5, 2023
AcasăActualitateConsilierul principal al lui Viktor Orbán la Sfântu Gheorghe: Maghiarii din Ţinutul...

Consilierul principal al lui Viktor Orbán la Sfântu Gheorghe: Maghiarii din Ţinutul Secuiesc nu doresc autonomie etnică, ci autonomie teritorială

-

Stabilitatea Europei poate fi asigurată doar dacă comunităţile naţionale pot trăi în siguranţă şi, ţinând cont de principiul subsidiarităţii europene, să se poată autoguverna, a declarat, luni, Katalin Szili, consilierul principal al premierului ungar, în cadrul unei mese rotunde, la Sfântu Gheorghe.

- Reclama -

“Sarcina noastră este să ne apărăm reciproc acolo unde se fac acuzaţii nefondate şi ilegale”, a declarat Katalin Szili, care a mai adăugat că aceasta este singura modalitate prin care comunităţile maghiare, care trăiesc dincolo de graniţele Ungariei, să se simtă în siguranţă şi să simtă că nu sunt expuse majorităţii şi atrocităţilor.

Consiliera a subliniat că identitatea europeană este suma identităţilor naţionale şi Europa există prin identitatea acestor culturi, motiv pentru care este atât de importantă protecţia comunităţilor naţionale autohtone. Aceasta a amintit că autodeterminarea este posibilă pe baza principiului european al subsidiarităţii, iar secuii nu cer nimic ce nu există în altă parte în Europa. Consiliera a subliniat că maghiarii din Ţinutul Secuiesc nu doresc autonomie etnică, ci autonomie teritorială, pentru care există numeroase exemple.

Maghiarii vor să trăiască în pace cu toată lumea şi vor ca comunităţile maghiare să aibă tot atâtea drepturi ca oricare altă comunitate din Europa, a explicat Katalin Szili, care a evidenţiat situaţia dificilă a comunităţii maghiare din Ucraina şi diminuarea drepturilor acesteia.

Comunităţile naţionale autohtone reprezintă 10% din populaţia Europei, în timp ce numărul migranţilor reprezintă doar jumătate din acest procent, însă despre cei din urmă se discută mult mai mult în instituţiile UE, la fel şi despre problematica de gen, şi există un “contrast sfâşietor” în modul în care sunt tratate problemele, a mai semnalat consiliera. Aceasta a subliniat că Europa trebuie să ia măsuri pentru a-şi recăpăta ţinuta şi să abordeze problema minorităţilor naţionale.

“A integra o comunitate fără drepturi colective înseamnă asimilare”, a declarat Ferenc Kalmár, însărcinat special ministerial din Ungaria. Acesta a afirmat că pentru a proteja identitatea sunt necesare drepturile individuale şi cele colective. “Identitatea este mai mult decât dansuri populare şi mai mult decât o limbă”, oferind ca exemplu şcolile cu predare în limba germană din Transilvania, unde studiază copiii români, a explicat Ferenc Kalmár.

Acesta a făcut referire la Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor europene şi la Carta limbilor, şi la rapoartele privind punerea în aplicare a acestora în fiecare stat membru, subliniind că propunerile de îmbunătăţire ale UE nu sunt obligatorii şi nu pot fi impuse. Din acest motiv, au fost elaborate cinci principii care să le completeze şi care pot fi încorporate în legislaţia statelor membre, a mai explicat Ferenc Kalmár.

Acesta a mai afirmat că, la nivel global, a existat, în ultima perioadă, un regres în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor, iar războiul din Ucraina agravează situaţia, minorităţile naţionale fiind considerate un risc pentru securitatea naţională. “Nu minorităţile naţionale reprezintă un risc pentru securitatea naţională, ci lipsa drepturilor democratice”, a declarat Ferenc Kalmár.

József Kulcsár Terza, deputat în Parlamentul României şi preşedinte executiv al recent înfiinţatei formaţiuni politice Forţa Civică Maghiară, a prezentat modul în care a fost depus în Parlamentul României, în două rânduri, statutul autonomiei secuieşti, şi a subliniat că, deşi nu a fost adoptat, se discută despre el.

Politicienii au raportat şi un incident minor: jandarmul de serviciu a îndepărtat panglica cu tricolorul maghiar de pe coroana de flori care a fost aşezată la placa comemorativă Fogolyán Kristóf, amplasată pe clădirea Instituţiei Prefectului Judeţului Covasna.

József Kulcsár Terza a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI că, la invitaţia lui Áron Szotyori Nagy, moştenitorul celebrului medic, au venit la clădirea care, înainte de naţionalizare, a fost sanatoriul lui Fogolyán. Jandarmul a argumentat că, fiind vorba despre o instituţie a statului român, pe clădire nu se pot pune “steaguri” ale altor ţări.

Katalin Szili a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI că prefectul István Ráduly şi-a cerut scuze ulterior, prin telefon, pentru acest incident.

spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img